Statutul de vedetă mondială nu a ajutat-o pe Angelica Rozeanu să beneficieze de privilegii deosebite în regimul comunist. Ba chiar dimpotrivă…
Ionuţ Barbu
Când reuşeşti performanţa incredibilă de a câştiga de şapte ori consecutiv campionatul mondial şi intri în Cartea Recordurilor, s-ar spune că eşti „asigurat” pe viaţă, că respectul şi aprecierea oamenilor, mai ales a conaţionalilor, te vor însoţi până la sfârşitul zilelor. Nu s-a întâmplat aşa ceva, din păcate, în cazul Angelicăi Rozeanu, ultima campioană mondială de origine non-asiatică din istoria tenisului de masă. Marea maestră a paletei a avut viaţa unui scenariu de film, dar care putea fi încadrat fără probleme la categoria „dramă”.
Scarlatina pe care să „n-o bată vina”
Prima oară când a pus mâna pe o paletă de tenis de masă şi primii paşi spre marea performanţă Angelica i-a făcut datorită… scarlatinei. Avea opt ani şi era obligată să stea închisă în casă, iar fratele ei, Gaston, a adus o mingiucă de celuloid şi două palete, cu care au jucat pe masă. Pentru că provenea dintr-o familie înstărită, iar pasiunea micuţei pentru acest sport nu a rămas neobservată, părinţii i-au cumpărat o masă de competiţie, unde juca în general cu prietenii fratelui ei. La 12 ani a participat la Cupa României la tenis de masă şi, surprinzător şi pentru ea, a câştigat-o, deşi depăşea cu puţin nivelul mesei. La 15 ani era deja campioană a României, iar un an mai târziu, prindea ultima treaptă a podiumului „mondialelor” la dublu-mixt. De atunci, atât cât i s-a permis să joace, n-a avut rival în ţară şi chiar în lume, la acest sport.
Trei averi confiscate, toate trofeele pierdute
Deşi provenea dintr-o familie de evrei cu stare, Angelica Rozeanu s-a luptat cu lipsurile pe tot parcursul vieţii. Mama vedetei tenisului de masă mondial a avut 44 de hectare de vie în Vrancea, iar din partea tatălui ar fi trebuit să deţină 750 de hectare în Cadrilater. În 1940, legionarii au lăsat familia Rozeanu în sapă de lemn, confiscându-i toate bunurile şi proprietăţile, doar pentru vina de a fi fost o… familie evreiască. Tot din acest motiv i s-a interzis Angelicăi să mai calce prin vreo sală de sport. Timp de cinci ani a fost ruptă de sportul în care a intrat în legendă. „Un prieten, Hagi Vasiliu, a încercat să mă ajute să intru la Clubul Orfeus. L-am aşteptat la uşă cât a intrat să se roage pentru mine, dar când a ieşit, mi-a spus că mai bine mergem la un film”, a mărturisit într-un interviu multipla campioană.
Articolul complet il puteti citi in Revista Sport in Romania Nr. 3– decembrie 2013.