Canotajul românesc s-a întors cu trei medalii de la CM de juniori şi tineret de la Rotterdam. Sportivii care s-au remarcat în Olanda sunt cei care ar trebui să se regăsească la linia de start a JO din 2020
Alexandru Enciu
Canotajul românesc a ieşit bine din anul competiţional 2016. După bronzul de la Jocurile Olimpice de la Rio, obţinut în proba de 8+1, cel de-al doilea sport ca număr de medalii olimpice a punctat şi la Campionatele Mondiale de tineret şi juniori desfăşurate la Rotterdam (Olanda). Ambarcaţiunile tricolore au încheiat competiţia cu trei medalii, câte un trofeu de fiecare culoare: aur, argint şi bronz.
Cea mai importantă medalie a fost cucerită de echipajul masculin de patru rame, format din Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari, Vasile Mihăiţă Ţigănescu şi Cristi Constantin Hîrgău, care a cucerit titlul mondial la juniori, după un parcurs impecabil. Cvartetul tricolor a dat efectiv recital în cele trei curse susţinute în cadrul competiţiei de la Rotterdam, în serie, semifinală şi finală. Românii s-au impus de fiecare dată, iar timpul pe care l-au realizat în cursa de aur, 5:58,85, s-a constituit într-un nou record mondial de vârstă. Echipajul Marii Britanii, care a cucerit medalia de argint în această probă, a sosit la cinci secunde în spatele românilor, ceea ce în canotaj este un ecart uriaş.
”Cronometru” de podium olimpic
Victoria echipajului de patru rame nu a fost neapărat o mare surpriză. România se clasase pe podium, în această probă, şi la anterioaree două ediţii ale Campionatelor Mondiale de juniori (aur în 2015 şi argint în 2014), în formule diferite (singura prezenţă constanţă a fost cea a lui Pascari). Deci existau ”antecedente” de valoare şi o tradiţie a probei de patru rame. Deşi este forţat să facem comparaţii între timpi obţinuţi pe piste diferite, tentaţia este totuşi prea mare. Cu rezultatul de la Mondialele de juniori, cei patru români s-ar fi calificat lejer în finala olimpică de la Rio, unde cu acelaşi timp ar fi cucerit medaliile de argint! Dacă luăm ca reper anterioarele două ediţii ale Jocurilor Olimpice, atunci ”cronometrul” cvartetului tricolor ar fi însemnat aur olimpic. Sigur, fiecare pistă are particularităţile ei, iar în canotaj condiţiile atmosferice influenţează diferit timpii de la marile competiţii, dar până la urmă vorbim de acelaşi ambarcaţiuni şi aceeaşi distanţă, 2.000 de metri. Şi mai vorbim de speranţă, de valoarea unei generaţii şi de perspective.
Nucleu pentru Tokyo: trei generaţii complete
Canotajul românesc are, în acest moment, trei echipaje de patru rame, pe generaţii diferite, care pot asigura viitorul. Cei mai tineri sunt ce patru campioni mondiali de la Rotterdam. Apoi, vin cei patru care au reprezentat România la aceeaşi competiţie, dar în cadrul întrecerilor de la U23. Este vorba despre echipajul format din Dumitru Mariuc, Neculai Aneculesei, Dănuţ Viorel Rusu şi Alexandru Cosmin Macovei. La Rotterdam, cei patru s-au clasat pe locul 6 în finală (cu 6:06,86), dar cu un an înainte cuceriseră titlul mondial, în aceeaşi formulă, la U21. Linia continuă cu echipajul de la seniori, calificat la Jocurile Olimpice de la Rio, Vlad Dragoş Aicoboae, Constantin Adam, Marius Cozmiuc şi Andrei Gontaru. Din acest din urmă echipaj, cel mai în vârstă sportiv are 24 de ani, iar cel mai tânăr, 20! Sunt aşadar 12 sportivi, toţi tineri, toţi cu potenţial, care pot forma un nucleu puternic pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Dimitrie Popescu: ”Sportivii nu trebuie forţaţi la juniori”
Dimitrie Popescu, antrenorul lotului masculin în ultimul ciclu olimpic, spune că trebuie îndeplinite câteva condiţii pentru ca la final, atunci când se va trage linia, să avem un echipaj capabil să se bată pentru medalii la Jocurile Olimpice: ”Este foarte importantă starea de sănătate a acestor sportivi. Este adevărat, ca număr stăm bine. Se poate alcătui un nucleu pentru Tokyo 2020, dar câţi ajung la seniori fără probleme medicale? Cu echipajul de la Rio nu ştiu dacă am făcut 60% din antrenamentele pe care ni le-am propus, pentru că au fost tot felul de probleme medicale. Iar principala problemă este legată de faptul că aceşti sportivi sunt forţaţi la nivel de juniori. Dacă ajung storşi la seniori, este greu să mai faci performanţă cu ei. De aceea, juniorii nu trebuie forţaţi. În al doilea rând totul depinde de sportivi, cât de bine se mobilizează, cât de mult sunt dispuşi la sacrificiu şi durere. Cred că aici trebuie schimbată mentalitatea. În fine, trebuie să aibă şi gena de campion. Sunt multe aspecte pe care le poţi antrena, le poţi perfecţiona, dar nu şi pe aceasta. O poţi îmbunătăţi, dar nu atât cât să ajungi vârf de lance”, a punctat campionul olimpic. Dimitrie Popescu a anunţat însă că nu va mai continua la lotul naţional. ”Mi-am propus să mă opresc aici. Vreau să acord mai mult timp familiei. Sunt convins că federaţia are o soluţie viabilă”, a mai spus el.
Ioana Vrânceanu şi Viviana Bejinariu, două vâsle pentru Tokyo
Pe lângă aurul cucerit de barca masculină de 4 rame, canotajul românesc a mai obţinut două medalii în întrecerile de la tineret (U23). La dublu vâsle, Ioana Vrânceanu şi Viviana Iuliana Bejinariu au încheiat pe locul trei finala probei, cu timpul de 07:31.22. Primele două locuri ale podiumului au fost ocupate de Marea Britanie şi Belarus. Sportive tinere (ambele au 22 de ani), consacrate în tandem, Vrânceanu şi Bejinariu pot fi considerate speranţe pentru Tokyo. Au împreună medalii cucerite la Mondiale de tineret (aur în 2015 şi 2014), dar au şi mult de muncă. Şi în cazul lor funcţionează perfect opiniile lui Dimitrie Popescu. Voinţa lor este cea mai importantă.
În fine, canotajul românesc a obţinut şi o medalie de argint, tot la tineret, în proba feminină de patru rame (probă neolimpică). Performanţa a fost realizată de Ana-Maria Simion, Mădălina Hegheş, Alina Ligia Pop şi Diana Mihai, cu timpul de 06:32.94. Aurul a revenit echipajului Statelor Unite ale Americii.