„Reporniți sportul pentru a readuce societatea la viață!“. Cu acest mesaj dătător de speranțe a ales să-și deschidă discursul Stefano Barigelli, redactor-șef la „Gazzetta dello Sport“. Italianul a vorbit în fața celor care au urmărit online prima conferință organizată de AIPS, cu ocazia Zilei Mondiale a Jurnalistului Sportiv.
Barigelli a subliniat că reluarea competițiilor sportive va aduce un mesaj universal pentru o societate deschisă: „Orice competiție din orice disciplină transmite, nu doar pentru fani, ci pentru întreaga țară, mesajul că revenirea la normal e posibilă, că ce a fost mai rău a trecut“.
Așa cum au subliniat și ceilați invitați, în cadrul evenimentului, Barigelli a dat asigurări că presa sportivă va trece peste acest an nefast, cu forțe noi, căutând să readucă atleții și poveștile lor în prim-plan.
Mai jos, aveți discursul complet rostit de Stefano Barigelli:
*Sportul nu s-a oprit niciodată, în trecut, nici măcar pe durata celor două Războaie Mondiale. Dar el s-a oprit în jurul lumii, din cauza COVID-19. Operațiunea de repornire prin care trecem, în ciuda multor probleme, oferă, totuși, și niște oportunități de care trebuie să profităm.
*În primul rând, rolul social pe care sportul l-a avut întotdeauna în istorie a devenit acum și mai puternic. Orice competiție din orice disciplină transmite, nu doar pentru fani, ci pentru întreaga țară, mesajul că revenirea la normal e posibilă, că ce a fost mai rău a trecut.
*Așadar, cu cât mai repede sportul redobândește normalitatea, cu atât mai repede oamenii vor realiza că normalitatea a fost recâștigată de fiecare dintre ei. Chiar și fără public în tribune, chiar și cu măsurile sanitare adoptate împotriva răspândirii virusului, la diferite evenimente, e esențial că fiecare disciplină sportivă să facă eforturile necesare pentru reluarea competițiilor.
*Amânarea Campionatului European de fotbal și, mai ales, reprogramarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo au cauzat un șoc peste care trebuie să trecem. Anul viitor, așa cum sperăm cu toții, va apărea vaccinul și Jocurile Olimpice vor fi organizate într-un an impar. Aceste Jocuri vor rămâne în istorie și vor avea o misiune comparabilă doar cu cele din Londra 1948, care au fost Jocurile Olimpice ale renașterii, după un război teribil, care a lăsat milioane de morți în urma sa, un război care scindase lumea.
*COVID n-a fost un război și, în loc să scindeze lumea, a reunit-o. Spre exemplu, vedem efortul global depus pentru găsirea tratamentulu care să vindece boala sau chiar să o elimine. Și ce prilej mai bun pentru a marca simbolic această reuniune, dacă nu prin Jocurile Olimpice, care au fost primul mare eveniment global?
*Dar sportul are și o altă oportunitate. Dificultatea carantinării ne-a învățat că o cursă egoistă, în speranța obținerii rezultatului cu orice preț, n-are niciun sens. E ca și cum aceste luni de izolare ne-au schimbat multe dintre obiceiuri și unele dintre convingerile noastre. Revenind la cum eram înainte, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, ar fi cea mai mare greșeală.
*Presa sportivă trebuie să-și propună să readucă atleții în prim-plan, nu rezultatele lor. Nu recordul sau aurul. Presa și, în general, media trebuie să aibă această preocupare: să arăți provocările e bine, dar, cu siguranță, e cu atât mai bine, dacă e însoțită de povești simple, umane, care dau sens acestei perioade mult mai eficient decât o medalie câștigată. Lumea noastră a fost rănită. Tehnica și cercetarea disperată nu sunt totul. Într-adevăr, ele sunt nimic, dacă în mijlocul lor nu se află un om. Sportul s-a născut pentru a celebra armonia, nu rezultatul. Trebuie să ne întoarcem la asta.