Brașovul poate deveni oraș olimpic!
Dumitru Graur: Domnule președinte, suntem în perioadă de pandemie, iar județul Brașov a înregistrat în ultimele zile un număr destul de mare de cazuri noi. Aveți o explicație, și care sunt măsurile suplimentare de protecție la care vă gândiți?
Adrian Veștea: Sunt desigur măsuri stabilite de către Comisia județeană pentru situații de urgență, care sunt aplicate strict. În ce ne privește, am făcut eforturi pentru ca încă de la începutul pandemiei să dotăm toate spitalele din județ cu RT-PCR (Real Time PCR – test pentru Covid-19 – n.n.), la Brașov, atât la Spitalul județean, unde avem două RT-PCR, cât și la cel de copii și la boli infecțioase, dar și în județ, la Codlea, Făgăraș sau Săcele. Se fac teste cu cele mai performante aparate în momentul de față. Mai mult, în Brașov avem un spital foarte puternic în mediul privat, Spitalul Sf. Constantin, care a putut testa la cerere, fără a ține cont de protocoalele naționale, salariați ai mai multor companii care și-au reluat activitatea după starea de urgență. În ce privește motivul răspândirii mai recente, pentru mine este clar: județul Brașov a devenit cea mai importantă destinație turistică a României și de aici și numărul mare de turiști care ne-au vizitat.
Știu că și dvs. ați fost nevoit să faceți testul pentru Covid-19 în luna martie, după ce ați participat la o ședință a Biroului permanent al PNL alături de senatorul Vergil Chițac. Ați stat 14 zile în izolare?
Am stat în izolare individuală, așa cum prevede protocolul la nivel național, astfel încât să nu dau emoții niciuneia dintre persoanele cu care am intrat în contact. N-a fost ușor, dar este un lucru pe care îl recomand tuturor persoanelor care au simptome sau au fost în preajma celor declarați pozitivi. Apoi am făcut testele și s-a demonstrat că n-am avut virusul. Dar am respectat protocolul. În ce-l privește pe senatorul Chițac, el s-a vindecat între timp și chiar l-am văzut de curând.
Ați putea aprecia care sunt pierderile economice pe care le-a înregistrat în acestă perioadă județul pe care îl conduceți?
Sunt pierderi foarte mari, fiindcă pe lângă o mare parte dintre fabricile și întreprinderile care produc în diverse sectoare economice cea mai afectată a fost zona HoReCa, unde așa cum spuneam suntem lideri la nivel național. La noi sunt foarte multe persoane care au dezvoltat astfel de business-uri și astfel județul Brașov are de regulă un foarte mare aflux de turiști pe toată perioada anului. Ca să vă dau un singur exemplu, vă spun ce s-a întâmplat în luna martie, când în perioada de Paști toate pensiunile noastre erau arhipline și brusc au rămas fără clienți. Chiar dacă pierderile nu pot fi cuantificate, lovitura în economia județului a fost groaznică, așa cum s-au întâmplat de altfel lucrurile peste tot la nivel național.
Ne vor trebui câțiva ani buni pentru a ne reveni…
Pff. E foarte adevărat, dar sunt convins că după ce vom scăpa de acest virus și va exista siguranța de a circula, acest sector HoReCa se va revitaliza destul de repede, ținând seama de că toți ne dorim să revenim la normal, să mergem în concedii, să ne relaxăm, iar județul Brașov era una dintre destinațiile favorite. De trei ani de zile județul Brașov a devenit cea mai importantă destinație turistică a țării, am devansat Constanța, care după Revoluție a fost o vreme înaintea județului nostru, dar în prezent noi suntem lideri naționali – atât ca număr de bilete vândute în muzee, cât și, sau mai ales, al numărului de înnoptări.
Avem un avans de o lună la aeroportul din Brașov
Vă propun să ne ne întoarcem totuși la vești mai bune, dat fiind că noi toți așteptăm revenirea cât mai curând la viața normală. Știu că pe agenda dvs. se află mai multe foarte importante proiecte de infrastructură; ne puteți spune care este situația lor actuală?
Da, suntem într-un progres foarte bun, chiar dacă a fost pandemie putem spune că la Aeroportul de la Brașov s-a lucrat la foc continuu, am dat ordinul de începere la jumătate lunii martie iar astăzi putem spune că față de graficul de execuție s-au câștigat 30 de zile! Lucrările au ca termen luna februarie 2022, dar cred că la finele acestui an o să avem un progres de aproape 90 la sută, astfel încât aeroportul să devină operațional la jumătatea anului viitor. Este primul aeroport care se construiește în România după anul 1974. În afara acestui proiect, după anul 2016, când am devenit președinte, Consiliul Județean Brașov a ajuns campion în accesarea de fonduri europene pentru drumuri județene. Astăzi avem în implementare 300 de milioane de lei, un buget spectaculos doar din fonduri europene. Este vorba de patru drumuri județene totalizând aproximativ 92 km de drum nou și reabilitat. Un drum este Vlădeni-Dumbrăvița-Satul Nou, care a fost finalizat, altul este la 80 la sută, drumul Bunești-Viscri-Dacia, iar alți 50 km de drum vor fi realizați pe Drumul pe sub Munte – este un drum care merge paralel cu DN1 și ajunge până la granița cu județul Sibiu, un drum care trece prin toate localitățile din Țara Făgărașului, un drum strategic l-aș numi eu, fiindcă va revigora toată zona rurală a regiunii. Lucrăm la poduri și podețe, avem un proiect amplu de aproximativ 136 milioane de lei, iar în prezent în urma procedurilor de achiziție vom semna contractul pentru cel de-al patrulea drum, pe care l-aș numi de asemenea strategic, realizat în parteneriat cu județul Covasna; face legătura între Măieruș-Apața-Ormeniș-Augustin și va merge către Baraolt, un drum de legătură care este extrem de necesar pentru zona respectivă. Așadar, folosind fonduri europene, am încercat să ținem seama de toate zonele istorice ale județului Brașov – și de Țara Făgărașului, și de Rupea și Țara Bârsei, astfel încât să avem o dezvoltare omogenă. Și mai avem alte proiecte de drumuri locale, nu mai insist. Avem de asemenea bucuria de a finaliza două poduri; de 50 de ani nu s-a mai construit un pod peste râul Olt, cel mai mare din județul nostru, iar astăzi suntem în situația în care podul de la Crihalma să fie aproape gata, astfel încât comunitatea de Comăna să nu mai fie nevoită să strabată 30 km pentru a trece dincolo de râu, după ce podul a fost luat de inundații. Un alt pod este cel de la Hălmeag, de la Șercaia, care este pe dezvoltare locală, iar în lunile următoare îi facem inaugurarea. Avem acum două oferte pentru podul Voila, tot pe Olt, care merge spre Cincu și spre Agnita. Un alt domeniu în care s-a investit foarte mult este sănătatea. Avem alocate de la an la an sume din ce în ce mai mari instituțiilor din sănătate pe care le avem în subordine. Pot spune cu mândrie că anul acesta am ajuns undeva la 54 milioane lei, ceea ce reprezintă 33 la sută din întreg bugetul Consiliului județean, doar pentru spitale. Înainte de a fi eu președinte, în 2016, bugetul acesta era de 8 milioane lei, am ajuns la 17 milioane în anul următor, ulterior la 27 de milioanei, în 2019 am alocat 33 de milioane, pentru ca anul acesta să ajungem la 54 de milioane doar din fonduri proprii. De asemenea, pe fonduri europene am accesat pentru mai multe echipamente performante pentru unitățile medicale din județ.
Trebuie să ne înscriem pentru organizarea a cât mai multor evenimente sportive
Brașovul este un oraș cu o tradiție sportivă dintre cele mai importante. Ați concurat de altfel pentru organizarea JOT 2020, ajungând până în finală cu orașul elvețian Lausanne, care până la urmă a fost preferat. Din câte știu, nu ați abandonat idea organizării unei ediții viitoare a acestei mari competiții. Cum stau lucrurile?
Județul Brașov își dorește să devină din nou olimpic, cu un oraș olimpic, așa cum s-au petrecut lucrurile în 2013, când am organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE – n.n.). A fost practic pentru prima dată când flacăra olimpică a ajuns în România, şi a ajuns la Braşov. Comitetul Olimpic Internaţional a fost pe deplin mulţumit de organizarea noastră, ceea ce ne face să ne dorim mai mult. Fiindcă eu consider că astăzi România are obligaţia de a se înscrie în organizarea a cât mai multor competiţii sportive. Avem nevoie desigur de sprijinul Guvernului, fiindcă avem nevoie de o scrisoare de garanţie din partea guvernanţilor, pentru că în documentaţia prezentată celor de la CIO trebuie să reiasă că pe lângă toate obiectivele de infrastructură pe care le avem – şi avem o serie de baze frumoase pentru sporturile de iarnă -, vom avea posibilitatea de a construi şi baze noi. Noi am convins de fiecare dată fiecare guvern că Braşovul trebuie să candideze la organizarea unor asemenea evenimente. Ştim cu toţii că în momentul în care ţi-ai luat un astfel de angajament ai şansa de a construi noi arene, ai posibilitatea de a crea o infrastructură adecvată sporturilor de iarnă. Ca să revin, noi am pregătit candidatura noastră pentru JOT şi anul trecut, pentru ediţia din 2024, însă această organizare a fost atribuită destul de neaşteptat oraşului Pyongchang, fosta gazdă a Jocurilor Olimpice de iarnă pentru seniori în 2018. Ulterior am fost invitaţi de preşedintele CIO la o întâlnire, au participat domnul ministru Ionuţ Stroe, domnii Covaliu şi Boroi de la Comitetul nostru olimpic şi domnul Morariu (reprezentant al CIO pentru România – n.n.) şi am fost sfătuiţi să pregătim documentele necesare pentru a candida la organizarea JOT în anul 2028.
Infrastructura sportivă a județului Brașov este una dintre cele mai bune din țară, și numesc aici Poiana Brașov, Predeal – cu pârtiile de schi, Râșnov – cu trambulina pentru sărituri sau Cheile Grădiștei – cu excelenta pistă de fond și biatlon. Din câte am auzit ar urma ca la Brașov să fie construit un mare patinoar artificial. Mă gândeam chiar că aţi putea concura în viitor chiar la organizarea unei ediții de seniori a Jocurilor Olimpice de iarnă!
Cred că primul pas pe care trebuie să-l facem noi ca ţară este să organizăm Jocurile Olimpice de Tineret. În acest sens există deja o documentaţie referitoare la extinderea domeniul schiabil în Poiana Braşov către Râşnov, care va suplimenta actuala bază de schi alpin cu 10 km. Pe complexul de la Cheile Grădiştei se pot desfăşura atât competiţiile de biatlon cât şi competiţiile de fond. La Râşnov am construit atât complexul celor 4 trambuline, cât şi o pistă de biatlon şi fond unde avem 30 de linii de tragere, pot fi organizate fie proba de fond, fie cea de combinată nordică; avem o bază foarte bună şi unde stă zăpada foarte bine şi la Predeal, pe Valea Râşnoavei, care poate fi o variantă alternativă. La Predeal se pot organiza şi competiţii de snowboard; putem spune că judeţul Braşov astăzi, pe lângă patinoarul olimpic de la Tractorul, unde se desfășoară meciuri din campionatul de hochei, avem şi patinoarul din Poiana Braşov, care a fost acoperit pentru desfășurarea FOTE. Nu cred că ar mai fi nevoie de un alt patinoar, cel puțin pentru perioada actuală.
Odată cu Ioan Niculaie a murit și echipa de fotbal din prima divizie
De ce nu mai are Brașovul o echipă de fotbal în prima divizie a țării?
Cred că vina aparţine în mare parte celui care a avut proprietatea acestei echipe (omul de afaceri Ioan Niculaie – n.n.). Ştim cu toţii că în momentul în care anumiţi agenţi economici suferă, nu le mai merg afacerile, şi echipele sau cluburile care sunt susţinute de către aceştia ajung într-o situaţie critică. A existat o perioadă în care Braşovul a avut două echipe în prima ligă la nivel naţional, atât Corona cât şi FC Braşov (anul 2013 – n.n.), ceea ce a reprezentat o perioadă extrem de bună pentru iubitorii fotbalului din Braşov. Din păcate astăzi nu avem echipe decât în liga a III-a, iar obiectivul pe care trebuie să-l avem în perioada următoare – pe lângă realizarea Sălii Polivalente, un proiect care este la Municipiului Braşov, este amenajarea mai multor terenuri de fotbal; pe fostul stadion Carpaţi avem un proiect în evaluare şi există intenţia de a proiecta şi construi un stadion de 20.000 de locuri chiar în vecinătatea Sălii Polivalente. Avem o suprafaţă care poate fi afectată acestor proiecte în cartierul Bartolomeu, chiar pe zona în care a existat fostul stadion Municipal. Proiectul sălii, care va avea 10.000 de locuri, a fost deja înaintat Companiei Naţionale de Investiţii, am fost în urmă cu două săptămîni împreună cu domnul primar Scripcaru, am prezentatdocumentaţia şi sperăm ca în perioada următoare CNI să înceapă implementarea acestui proiect. Zona respectivă va beneficia de o parcare făcută pe fonduri europene, de o sală polivalentă şi de un stadion de 20.000 de locuri.
Domnule președinte, care sunt legăturile dvs. cu sportul? L-ați practicat în tinerețe; astăzi mai faceți mișcare?
(zâmbeşte) Da, sunt procupat zilnic atât de a merge la sală, evident în perioada în care sălile de sport permiteau acest lucru, iar în toată perioada de iarnă fac schi alpin. În perioada de vară sunt preocupat de drumeţii montane, merg mult în week-end, la Cabana Secuilor, la Cabana Mălăieşti, în Postăvarul şi acelaşi lucru îi îndemn să facă şi pe cei doi băieţi ai mei; cel mic a practicat săriturile cu schiurile, aş putea spune că e un curajos, îi place mult adrenalina, iar în prezent ambii practică fotbalul. De asemenea există din partea mea o preocupare din punct de vedere administrativ, şi acest lucru cred că s-a văzut în ultimii 16 ani, de a crea condiţii celor care doresc să practice sportul de performanţă: am construit lucruri despre care pot să spun că sunt unice în România şi în Europa de Sud-Est, am avut şansa că construim complexul sportiv de sărituri cu schiurile, eram primar la Râşnov şi am avut patrimoniu la dispoziţie. La nivelul judeţului Braşov, în calitatea pe care o am de preşedinte, nu am nicio proprietate a Consiliului judeţean, niciun stadion, nicio arena, nicio bază sportivă, dar am fost permanent alături de cei care au organizat evenimente. În acest sens am creat ghiduri de finanţare, atât pentru sportul pentru toţi, cât şi pentru federaţiile sportive, fiindcă am vrut ca judeţul Braşov să organizeze cât mai multe evenimente sportive la nivel internaţional. Voi milita permanent pentru acest lucru. De asemenea, am organizat la sfârşitul anului şi o Gală a Sportului, unde toţi sportivii noştri cu rezultate bune au fost premiaţi.
Sunteţi un personaj foarte discret. Am căutat pe Net date despre dvs. dar n-am găsit decât foarte puţine lucruri. Ştiu că sunteţi născut la Râşnov…
(râde) Sunt născut de fapt la Braşov, aici era Maternitatea unde m-am născut, dar am copilărit la Râşnov. Am câştigat primul mandat de primar la 30 de ani şi am fost primarul Râşnovului timp de 12 ani. La cel de-al patrulea mandat mi-am dat demisia şi am acceptat poziţia de preşedinte al Consiliului judeţean, iar la toamnă candidez pentru cel de-al doilea mandat.
Râșnovul este cea mai nouă stațiune turistică de interes național
La Râşnov aţi făcut lucruri frumoase…
Da, sunt lucruri care au stat în puterea mea, la vremea respectivă am devenit cea mai tânără staţiune turistică de interes naţional, ca urmare a demersurilor constante de a crea atât infrastructură de cazare, structură de alimentaţie publică, dar mai ales faptul că Râşnovul a devenit o destinaţie turistică, prin Cetatea Râşnov, prin Dino Park, prin peştera Valea Cetăţii, ca şi prin complexul olimpic de sporturi de iarnă, care ne-a făcut o campanie destul de mare la nivel internaţional. Au contat foarte mult evenimentele culturale pe care le-a avut Râşnovul, ca şi faptul că a fost o comunitate care s-a dezvoltat fără a exista o strategie guvernamentală, s-a dezvoltat încet, pe resurse proprii. Trecând la judeţul Braşov, acele proiecte de care vă vorbeam sunt proiecte care leagă toate colțurile județului Brașov și am toată convingerea că din această postură am obligația de a crea o infrastructură rutieră locală modernă.
Mă aduceți la întrebarea următoare: între București – oraș cu peste două milioane de locuitori și Brașov sunt numai 166 km pe șosea. Dacă ar exista autostradă această distanță s-ar putea acoperi în cel mult o oră și jumătate. Bucureștenii ar putea „migra” cu mare ușurință spre această importantă zonă turistică, aducând cu ei prosperitate pentru toți cei implicați în turism. Aveți o explicație rezonabilă pentru a ne spune de ce această autostradă, din care doar vreo 50-60 km sunt mai dificili, nu s-a realizat până acum?
Vreau să vă spun că sunt dezamăgit în primul și în primul rând de faptul că toate guvernele care au fost în ultimii 15 ani, de când sunt implicat în administrația publică, n-au putut implementa un astfel de proiect. În anul 2004, când am devenit primar la Râșnov, am început expropierile și la vremea respectivă eram extrem de optimist că acest proiect – autostrada Comarnic–Brașov -, va prinde contur. Din păcate după 16 ani de zile suntem în același punct, lucru care mă îngrijorează, gândindu-mă ce se va întâmpla dacă peste alți 16 ani de zile lucrurile vor merge tot așa și ce vârstă voi avea atunci!
Ce vârstă aveți acum?
Acum am 46, atunci aveam 30 de ani. Ceea ce îmi doresc în perioada următoare este mai multă implicare a consiliilor locale, și în această direcție ne-am asociat și cu celelalte administrații de pe Valea Prahovei, am creat o asociație de dezvoltare intracomunitară împreună cu primarii de Sinaia, Bușteni, din păcate Predealul nu are acum primar în funcție, apoi Comarnic, Râșnov și eu, în calitate de președinte al Consiliului județean, și ne propunem ca prin intermediul acestei asociații să grăbim și chiar să implementăm noi, în cazul în care cadrul legal ne va permite, acest tronson de autostradă. Pot spune că încă de la începutul anului, de când am intrat la guvernare (Adrian Veștea este membru al PNL – n.n.) și am avut deplină deschidere din partea guvernului, am găsit o variantă alternativă la DN1 pe Valea Doftanei, care va face legătura între Câmpina și Săcele. Proiectul este deja în implementare la CNI, cu licitație pentru întocmirea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, urmând să fie semnat contractul pentru executarea acestei documentații. După spusele celor de CNI, anul 2022 ar trebui să fie anul în care să inaugurăm acest traseu alternativ la DN1. De asemenea, sperăm ca în perioada următoare să reprezinte o prioritate realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov, fiindcă știm cu toții cum suntem obligați să stăm și câte 6-7 ore în trafic, mai ales în cursul verii. Se mai lucrează și la proiectul care urmează să lege Brașovul de Sibiu și de vestul țării. De asemenea, am mai avut o discuție, și ne-am întâlnit cu reprezentanții Ministerului Transportului și cu firma care a câștigat licitația, Search Corporation, pentru autostrada Brașov-Bacău; este un proiect în care se speră ca până la finalul anului viitor vom avea documentația tehnică pregătită pentru a putea începe licitația de executare.
Planul PNL de redresare economică a României aduce un suflu nou
Vorbiți-ne puțin mai mult despre proiectul dvs. de suflet, aeroportul internațional Ghimbav/Brașov. Cred că ați avut și multe bețe în roate până acum, nu? Ce vrea ăla de la Brașov, să facă aeroport; e șmecher?
(râde copios) Da.
Mi-ați spus că ar urma totuși să devină operațional la jumătatea anului viitor. Dați-mi mai multe amănunte.
Aeroportul de la Brașov va fi al treilea ca dimensiune din țară, după Otopeni și cel de la Cluj. Vom avea un terminal de 12.000 de metri pătrați și o pistă de 2.840 de metri. În prezent am gândit din punct de vedere strategic, modular – atât „apronul” care este dimensionat acum, realist, pentru trei aeronave, dar vom avea posibilitatea să suplimentăm până la 18 aeronave -, cât și terminalul, care este proiectat pentru o capacitate de 1 milion de pasageri pe an, dar poate fi extins. Putem spune că este primul aeroport care se construiește la noi în ultimii 45-50 de ani. Este un aeroport care se supune tuturor rigorilor și reglementărilor la nivel internațional, și din punctul de vedere al securității, și al altor reglementări care au apărut recent în aviație. Am toată convingerea că acest aeroport nu va face altceva decât să vină în sprijinul tuturor județelor limitrofe, nu numai pentru județul Brașov. Cred că nimănui nu trebuie să-i fie frică dacă apare un nou operator pe piață. Toate aeroporturile naționale ar trebui să fie integrate, fiindcă vedem cu toții care e perioada în care trăim și a crea un backup pentru diferite situații nu poate fi decât un lucru cât se poate de pozitiv. Un terminal mare, cum va avea Brașovul, cu siguranță că va poziționa aeroportul nostru într-o zonă favorabilă respectării tuturor consemnelor de securitate socială care sunt impuse azi.
A fost făcut cunoscut recent Planul de redresare economică a României, conceput de guvernul liberal. Investiții importante, aș zice fără precedent în toată perioada post-decembristă, sunt prevăzute pentru activitatea și pentru infrastructura sportivă. Sunteți optimist în ce privește viitorul pentru județul Brașov și din această perspectivă?
Sunt optimist, și cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult în această direcție. Cât am avut relații directe cu zona sportului mi-am dat seama că România are un palmares olimpic de apărat, mi-aduc aminte de acel loc 2 la Los Angeles (în clasamentul pe țări al JO 1984 – n.n.), de faptul că în decursul timpului am avut rezultate foarte bune la campionate mondiale și europene, și acest lucru cred că ar trebui să ne preocupe pe noi, cei din administrația locală și județeană, nu numai a celor din administrația națională, știind că sportul este cel mai bun mesager al nostru. De fiecare dată când au succes, sportivii noștri aduc o imagine favorabilă țării. Acest plan aduce un suflu nou, extrem de benefic. Trebuie să gândim în fiecare zonă, în funcție de potențialul care există din punct de vedere al infrastructurii, cât și al capitalului uman, să creăm anumite centre de excelență. Și proiectul de care ați vorbit prevede lucrul acesta. În acest sens am discutat atât cu reprezentanții Comitetului Olimpic și Sportiv Român, cât și cu cei ai Ministerului Tineretului și Sportului, ca în județul nostru să existe un centru de excelență în cadrul căruia să fie pregătiți sportivii care compun loturile pentru sporturile de iarnă. Cred că aici, având bază pentru toate sporturile de iarnă ar putea să existe un astfel de centru. În perioada în care am fost primar chiar am creat la Râșnov o clasă cu program sportiv la liceul local și în felul acesta am putut îmbina și partea de învățământ cât și partea de pregătire sportivă într-o bază adecvată. Trebuie să mai investim și în partea de infrastructură hotelieră pentru a avea toate condițiile, dar cu totul nu cred că ar fi nevoie de investiții foarte mari la dotări pentru a asigura pregătirea sportivilor din loturile naționale de iarnă la Brașov. După părerea mea, același lucru ar trebui să se întâmple în fiecare județ, în funcție de potențialul pe care îl are. Dacă stau și mă gândesc numai la săriturile cu schiurile, unde cred că am căpătat o oarece experiență administrativă, cred că ar trebui să avem mai multe zone în care să existe baza de selecție. Una ar putea fi la Săcele, unde sunt foarte mulți antrenori și sportivi, ei fac acum „naveta” de la Săcele la Râșnov, și n-ar trebui construită acolo decât o trambulină de 15 și 35 m; alta în zona Suceva, la Vatra Dornei, de unde să poți de asemenea capta un număr de copii pe trambulinele de 15 și 35 m, poate și la Miercurea Ciuc, dar și la Borșa, unde a existat o tradiție – iar ulterior să-i strângi pe toți sportivii și să-i aduci să sară pe trambulinele mari, de 65 și de 90 m, care sunt la Râșnov. Eu cred că selecția așa trebuie să se desfășoare: mai întâi copiii se antrenează pe trambulinele pentru inițiere, după care pot fi concentrați în centrul de excelență, la Râșnov, unde să se poată pregăti atât în perioada de vară – fiindcă se sare și vara la Râșnov -, cât și iarna. Aceleași lucru pentru pistele de biatlon: pe role, tras cu arma, poligoane, inclusiv în perioada de vară. Sunt multe proiecte, abia așteptăm să le punem în viață!
Vă mulțumesc, domnule președinte și vă urez succes în continuare.