O mare parte din lista obiectivelor noului an au fost cu siguranță și pe lista anului trecut, și a celuilalt an trecut. Astfel, obiectivul principal – să avem mai multă grijă de noi -, devine un must tot mai greu de realizat, iar explicațiile sunt multiple, mai mult sau mai puțin convingătoare.
Înainte de a scrie lista ambițiilor personale pentru 2023, sau a renunța să o mai scriem constatând că seamănă izbitor cu lista din 2022, 2021, 2020, 2019… recomandăm ca noua listă să înceapă cu: Să citesc cartea ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”, scrisă de profesor univ. dr, neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea. Aceasta te ajută să înțelegi că marile schimbări, vin cu implementarea unor mici obiceiuri, nu cu testarea limitelor fizice și psihice, cu diete draconice, sau program sportiv de înaltă performanță.
O surpriză de proporții
La întâlnirea cu dl doctor Ciurea, în cadrul seminarului despre ”sănătatea mentală a sportivilor”, organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv la Izvorani, așteptările de la renumitul chirurg erau de natura revelațiilor. Când acesta și-a finalizat prezentarea expunând, la capătul unei impresionante cariere, concluziile sale prin 13 pași pentru un creier sănătos, a urmat surpriza. Asta pentru că, înaintea revelației a fost surpriza, cu tentă de dezamăgire, aflând că marile secrete ale unui creier sănătos și implicit a unei vieți mai fericite și mai sănătoase sunt legate de: alimentație, hidratare, poluare, mișcare, scris, muzică, socializare, informații noi, compania animalelor, dansul, odihna, eliminarea elementelor negative și ritmul sănătos.
Exemplificarea celor 13 pași, pe larg în cartea mai sus menționată, aduce revelația, pentru că este un mic îndrumar de viață sănătoasă pe înțelesul și la îndemâna oricui.
1. Alimentația
”Perioada modernă duce la involuție cerebrală. E important ce mâncăm, pentru ca acest organ, creierul, să poată funcționa. El are nevoie de aproape toate vegetalele, care au foarte multe vitamine, precum și substanțe numite neurotransmițători, pe care creierul îi aboarbe. Nuci, mango, spanac, usturoi, măsline, brocoli, pătrunjel, busuioc sunt benefice pentru creier. De asemenea, toate semințele, mai ales de dovleac, favorizează transmiterea între celulele nervoase. Carnea, în special de curcan, și peștele slab ajută foarte mult celula nervoasă. Contează, de asemenea, în alimentația noastră să includem cât mai multe salate, frunze verzi, care abundă în vitamine, în betacaroten, luteină și vitamina K, care îmbunătățesc activitatea cerebrală, mai ales memoria. Ceaiul verde și cafeaua sunt și ele extrem de benefice, având efecte antioxidante, curățând celulele nervoase. Cafeaua nu trebuie deloc ocolită, doar limitată cantitatea utilizată”.
2. Apa
”Creierul uman conține 78 la sută apă, deci este extrem de importantă. Apa nu trebuie privită doar ca o simplă băutură. Chiar este bine să îi vorbești, să-i mulțumești să o binecuvântezi, întrucât e demonstrat că are capacitatea să-și schimbe structura. Ca să menținem un creier sănătos trebuie apă, multă apă. Bând apă alcalină menținem un PH alcalin în organism. Cancerul se dezvoltă în aciditate, la fel ca și depresiile și toate bolile neurodegenerative și neurovasculare. De aproape trei ani folosesc apă alcalină și am observat o îmbunătățire a calității vieții mele”, susține dr. Ciurea.
3. Aerul
”Nu trebuie să știi multă medicină ca să realizezi că oxigenul curat face bine. 20 la sută din tot oxigenul organismului merge la creier. Cu cât avem un creier mai oxigenat, cu atât judecăm mai bine, ne comportăm mai bine, funcționăm mai bine, rămânem mai tineri. Trebuie să facem tot posibilul să ieșim din poluarea marilor orașe cât mai des, să mergem la munte, la pădure, să ne plimbăm prin parcuri. Bucureștiul are o poluare de 75%”.
4. Motilitatea
”Mă mișc deci exist!, a spus Huruki Murakami. Menținerea fizică a organismului duce la menținerea lui cerebrală. Mișcați-vă de tineri. Observ copiii și tinerii care stau numai cu telefonul sau tableta în mână, care consumă multă energizante. Ce trist, nu fac decât să-și agravezi starea pentru viitor. E simplu, alegi motilitate, mișcare sau morbiditate, depresie?”.
5. Scrisul
Scrisul de mână este foarte important, pentru că nu-l putem despărți de activitatea noastră mentală. Scrisul duce la dezvoltarea tuturor activităților cerebrale și la o integrare a tuturor simțurilor, într-un complex cerebral major, ceea ce realizează în final un IQ ridicat. Tinerei generații îi recomand: scrieți de mână, scrieți mai mult, scrieți citeț și caligrafic, sigur creierul vostru se va dezvolta și va înflori precum scrisul vostru”.
6. Muzica
”S-a constatat, în urma unor teste pe bază de EEG computerizat și de RMN funcțional, că muzica lui Mozart, dar nu doar aceasta ci orice fel de muzică vă place, aprinde un număr impresionant de centri nervoși, bine primiți de creier. Muzica desfășoară procese cerebrale. Vă aduce aminte de lucruri frumoase din viață”.
7. Socializarea
”Discuțiile, dar nu cele în contradictoriu, sunt extrem de importante. Vorbiți despre orice cu oamenii cu care vă face plăcere, despre sport, vreme, nu contează. Discuțiile stimulează conectivitatea, acest feedback, schimb de idei. Cu cât sunt persoanele mai în vârstă cu atât trebuie să socializeze mai mult. Simple discuții, jocuri de cărți, schimburi de noutăți minore crează o stare benefică pentru creier”.
8. Informațiile noi
”Orice informație nouă duce la dezvoltarea creierului. Citiți, vorbiți, visați. Relaxarea ne face foarte bine pentru un creier activ, tânăr și comunicativ”
9. Compania animalelor
”Sunteți un singuratic, luați-vă un animal de companie, cu care poți vorbi, fără să fie discuții în contradictoriu. Sunt niște legături ancestrale între creierul uman și animalele de companie de care nu se prea vorbește. Terapia delfinului sau delfinoterapia ajută enorm în tratarea copiilor cu probleme neurologice, cu Sindrom Down, sau întârzieri în dezvoltarea psihomotorie. Mai există și hipoterapie și orice fel de terapie cu animale domestice care nu face decât să îmbunătățească starea vieții tale”.
10. Dansul
”Am ajuns la un sentiment de care pare că s-a uitat – acel sentiment de empatie, de îmbrățișare, de dans. Mișcarea într-un anumit ritm, elegant și frumos, este coordonată de creier. Dansul nu are vârstă și nimeni nu-ți cere performanță, iar mișcarea, îmbrățișarea, audiția, vizualizarea aduc plăcere. Tehnologia ne-a izolat aproape la fel de mult ca pandemia și nu mai știm că dansul nu reprezintă doar mișcare, ci și muzică, armonie, gândire, apropiere, îmbrățișare și, de ce nu, iubire! S-a dovedit că empatia și îmbrățișarea sunt foarte importante pentru dezvoltarea cerebrală”.
11. Odihna
”Un alt element subapreciat este odihna. Savanții au demonstrat că somnul este benefic pentru refacerea cerebrală. În timpul somnului celulele nervoase se pot liniști și în jurul lor apar microgliile, care le curăță, le hrănesc, le dau oxigenul și apa necesare, le îndepărtează părțile agresive, non-necesare cum sunt acei beta-amiloizi. În timpul somnului, organismul are celulele de pe cupolă, de sus, din teleencefal, care se odihnesc, însă partea din profunzime funcționează”.
În funcție de organismul fiecăruia, se recomandă 6-8 ore de somn pe noapte pentru a te simți odihnit și plin de energie. Somnul pierdut nu se recuperează niciodată în totalitate. Contează în același timp și când dormi. Organismul nostru are așa numitele ritmuri circadiene – sau “ceasul biologic” – prin care se sincronizează cu ciclul unei zile. Astfel, cel mai odihnitor somn are loc între 22:00 și 6:00.
12. Evitarea elementelor negative
”Evitați stările conflictuale. Un conflict în trafic nu face decât se te-ncarce de nervi, iar un număr impresionant de celule nervoase se pierde în câteva momente de conflict. Vorbiți mai puțin la telefon, evitați, fumatul, alcoolul”.
13. Ritmul sănătos
”E foarte important să vă treziți dimineață cât mai devreme, pentru ca toate procesele organismului să pornească treptat, ca o locomotivă. După aceea se bea apă, oiar apoi activitatea începe treptat, încet. Micul dejun trebuie luat în liniște, pentru a fi asimilat de organism. Bolile neurodegenerative și bolile cerebrale trebuie prevenite, nu tratate. Faceți loc de sport în viața voastră, fie și doar de întreținere”.
Articol publicat în numărul 108 al revistei „Sport în România”