NATAȚIE | Robert Glință, un pas înainte

Înotătorul de la CS Dinamo (21 de ani) a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de la Glasgow în proba de 50 de metri spate. În proba sa de semnătură, 100 m spate, s-a clasat pe locul 4.

Prima medalie cu greutate câștigată de Robert Glință în competițiile seniorilor, la nivel continental, a fost un bronz, la Europenele în bazin scurt de la finele anului 2017. În august 2018, cel mai valoros înotător român al momentului a mai făcut un pas înainte: Robert a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de la Glasgow, de data aceasta în bazin olimpic (50 m). Bucuria sa și a celor din jurul său a fost pe jumătate, pentru că sportivul legitimat la CS Dinamo s-a clasat pe locul 4 la proba sa favorită, 100 metri spate, unde a prins o finală olimpică în 2016.
Robert Glință crește frumos, din toate punctele de vedere. Piteșteanul devine pe zi ce trece mai puternic, mai încrezător, mai sever cu el însuși. ”Robert poate munci în durere și peste durere”, este caracterizarea cea mai fidelă, făcută de persoana care îl cunoaște cel mai bine, mama sa, Irina Glință. Într-un interviu acordat cotidianului Libertatea, Irina Glință surprinde perfect ceea ce s-a petrecut cu fiul său în ultimul timp.

A suferit de supra-antrenamente

”Robert a tot traversat perioade cu întreruperi, anul trecut i-a fost recomandat repausul total, datorită unui sindrom de supra-antrenament, patru luni stând total departe de apă. A schimbat antrenori, atunci când lucrurile nu mai progresau în formula aceea, a schimbat medii (a plecat de la Pitești pe când avea puțin peste 16 ani, antrenându-se la Baia Mare cu Adrian Gherghel; de acolo, o foarte scurtă perioadă a stat în Cluj-Napoca, după care a urmat pauza și zborul în SUA; din luna aprilie, a revenit în România, antrenându-se în București), a schimbat sisteme de antrenament și metode de pregătire. Chiar în pauza de aproape o lună dintre încheierea antrenamentelor din SUA și reînceperea lor aici, probabilitatea de a pregăti temeinic aceste campionate era șubredă.
Dar a dat peste un om extraordinar, care îi știa deja talentul și care s-a arătat dispus să se implice 100% în pregătirea lui – domnul Silviu Anastase. Acestuia i s-a adăugat un alt om remarcabil – preparatorul fizic Bogdan Dimian. Este pentru prima dată în viața sportivă a lui Robert când beneficiază de așa ceva – de un specialist care să se ocupe de pregătirea sa fizică, să i-o personalizeze, să îl asiste, să îl încurajeze, să îi fie alături atât în pregătire, cât și în competiții. Mai mult decât atât, i s-a personalizat dieta și este monitorizat îndeaproape din punct de vedere medical. Așadar, pentru prima dată, vorbim de o echipă care se ocupă de Robert. Timpul alocat lui este exclusiv, fiind de apreciat nu numai cantitativ, cât și calitativ.
Forma fizică la care a ajuns Robert urmare a acestor ultime trei luni de muncă intensivă și de efort colectiv atent direcționat le dădeau dreptul, lui și antrenorilor lui, să vadă atinși timpi mult mai buni. De fapt, chiar cronometrările precedente, atât în concursurile din această scurtă perioadă, cât și în antrenamente, îi îndrăptățeau să considere doborârea propriilor recorduri ca pe un fapt subînțeles, și nu ca pe o speranță nefondată”.

Recordul național la 50 m spate corectat de două ori

Iar Robert s-a jucat cu recordurile, în prima probă la care a luat startul, cea de 50 de metri spate. În serii a înotat 24,59, stabilind un nou timp de referință pentru România. Apoi în semifinale a înotat un fabulos 24,12, la 8 sutimi de secundă de recordul mondial al probei, la momentul respectiv. Calificarea în finală cu cel mai bun timp a pus o presiune uriașă pe umerii lui Robert, pentru că în acel moment toți așteptau aurul de la el. Glință a înotat finala cât se poate de bine, a parcurs distanța în 24,55 și a cucerit medalia de argint. Aurul i-a revenit rusului Kliment Kolesnikov, cu 24,00 secunde, nou record mondial. ”Știam că dacă îl voi învinge pe Glință voi câștiga medalia de aur”, a fost declarația rusului de la finele probei. ”Sunt mulțumit de rezultat, proba de 50 de metri spate este doar o încălzire pentru proba care contează cel mai mult, cea de 100 metri spate”, a punctat și Robert.
La numai o zi distanță după ce a urcat pe podimul de premiere, Robert a intrat în bazin în seriile de la 100 m spate. A mers mai departe și în serii, și în semifinale, astfel că a intrat în cursa pentru medalii așa cum și-a propus. Finala a fost extrem de strânsă, cu Glință atingând panoul al patrulea. Bronzul i-a fost suflat la vârf de unghie de grecul Apostolos Christou. Aurul l-a câștigat din nou Kolesnikov, iar argintul i-a revenit altui rus, Evgeny Rylov.

Camelia Potec: ”Locul 4 la 100 m spate, exact cel pe care nu i-l doream”

”Concursul e concurs. Totdeauna a fost așa și mereu va fi. Un cumul de factori acționează asupra fiecărui sportiv și poate tocmai acesta este și farmecul oricărei competiții. Una peste alta, a obținut o medalie de argint. Este extrem-extrem de valoroasă, numai gândindu-mă prin ce a trecut în ultimul an (cu întreruperi, cu schimbări, cu intercalări de vârfuri de formă. La acestea, se mai adaugă și acele tulburări de metabolism, pe care le-a depășit, conform analizelor, dar care, poate, au nevoie de mai mult timp să fie eradicate definitiv). Să nu mai vorbesc de cât este de valoroasă în raport cu nivelul la care se află sportul românesc în prezent și de cât de departe suntem de ceea ce înseamnă masa sportivă (atât de selecție, dar și de performanță!) în celelalte țări”, a fost concluzia Irinei Glință.
Ca președinte al FR de Natație și Pentatlon Modern, dar și din postura de fostă campioană olimpică și multiplă medaliată europeană, Camelia Potec, i-a felicitat pe Robert și antrenorul său, Silviu Anastase: ”După medalia de argint câștigată sâmbătă seara (nr – 4 august), Robert a fost foarte aproape de podium și la 100 m spate. Din păcate, este exact locul pe care nu i-l doream, dar sunt sigură că știe să se ridice, așa cum știe să rămână cu picioarele pe pământ atunci când câștigă. Felicitări, Robert și Silviu pentru ceea ce ați început să construiți. Prima medalie la o competiție majoră, două finale europene și multe speranțe pentru ceea ce urmează”.

Alexandru Enciu