„Lucrurile bune, durabile, nu se fac de pe o zi pe alta, se fac cu continuitate și cu perseverență”
Dumitru Graur: Domnule președinte, s-au scurs aproape 4 ani de la instalarea dvs. în funcție la COSR. Din câte îmi aduc aminte v-ați lăsat greu convins să candidați, dar până la urmă ați fost ales cu o mare majoritate de voturi (128-68 voturi). Cum priviți în urmă la toată această perioadă care s-a scurs între timp?
Mihai Covaliu: Mie mi se pare că a trecut mult mai mult! Pentru că am făcut multe lucruri. Și aș vrea să plec din ceea ce am făcut în privința Statutului Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Am lucrat împreună cu experții de la Comitetul Internațional Olimpic pentru a amorniza statutul, în concordanță cu Statutul CIO. Am reușit să facem acest lucru, l-am aprobat în Adunarea Generală și acum pot spune că avem o bază modernă, avem un statut modern, după care ne ghidăm. O altă prioritate a noastră a fost aceea de a consolida poziția COSR în societatea românească. Pentru că mișcarea olimpică, familia olimpică este foarte importantă în structura oricărei națiuni. De ce? Pentru că odată la patru ani, putem practic „măsura” nivelul unei societăți, datorită participării și rezultatelor obținute la Jocurile Olimpice. Un alt pilon foarte important pe care l-am realizat a fost acela de a armoniza și de a updata ceea ce înseamnă legislația națională pentru sport. Și aici vreau să vă spun că am reușit împreună cu partenerii noștri de la Ministerul Tineretului și Sportului să creștem exponențial quantumul primelor olimpice, atât pentru sportivi, dar nu numai pentru ei, ci pentru toți membrii staffului tehnic. Este o creștere de trei ori, de la 1.500 de lei la 4.500 de lei lunar. Sunt sume alocate pentru continuarea activității, pentru determinarea sportivilor să fie preocupați de pregătire, de creșterea rezultatelor. Este vorba despre asigurarea acelui confort pentru a face performanță. Pentru a fi liniștiți și a nu se simți cu nimic mai prejos decât partenerii lor de întrecere în ce privește factorul financiar. Este un aspect foarte important și la ora actuală pot spune că sportivii noștri sunt concentrați numai pe performanță și pe pregătire. Am consolidat de asemenea relația cu partenerii COSR. Avem parteneri puternici, și care au rămas lângă noi și după această perioadă foarte grea. Vă pot spune că am inițiat discuții și cu alți parteneri care își doresc să vină lângă Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Acum discuțiile sunt puțin în așteptare datorită pandemiei, dar am promisiuni că începând din toamnă, după ce fiecare își va face o evaluare și o reașezare a bugetului și a strategiei pentru următorul an, vom finaliza aceste discuții. De asemenea, încă din 2017, am început acel proiect de care vorbeam în strategia cu care am candidat, cel de realizare a Contrului Olimpic de Testare și Asistență Științifică (COTAS – n.n.). Din păcate nu am reușit să facem și „casa” pentru acest proiect, pentru că au fost unele probleme de ordin tehnic, dar acest proiect există, e funcțional, avem specialiști care lucrează cu loturile olimpice cu sportivii, iar utilitatea acestui proiect a fost, pot zice, maximală în timpul acestei pandemii.
Dar construcția propriu-zisă până la urmă se va face?
Da, sigur. Există proiectul, e încă viabil, însă am avut un constructor care a câștigat licitația, după care am spus că el are alte proiecte! Mă rog, nu știu dacă asta interesează.
Poți reuși numai lucrând în echipă
Mai departe.
Un lucru de asemenea foarte important este faptul că am reușit să creăm o echipă la COSR. Ceea ce am dorit de la început. Eu știu că doar în echipă poți avea rezultatele pe care le dorești. Și la ora actuală avem o echipă bună la sediul COSR, avem de asemenea o echipă bună la Baza Olimpică de la Izvorani, acolo sunt loturile olimpice, și cele de tineret și de juniori, și avem o echipă care este dedicată sută la sută performanței. O echipă care este coordonată de Secretarul general George Boroi, în strânsă legătură cu membrii Comitetului Executiv, cu membrii Comisiei Tehnice Olimpice pentru sportul de performanță, cu membrii COTAS-ului și bineînțeles, în strânsă legătură cu federațiile sportive naționale.
Cu alte cuvinte rotițele funcționează, se învârt…
Eu spun că în acest moment funcționează bine. E clar că întotdeauna există loc și de mai bine, așa cum e și în activitatea de performanță, dar până în acest moment eu spun că funcționăm foarte bine.
Iată ce ați declarat la 15 noiembrie 2016, când ați fost ales președinte: “Cuvântul cu care am încheiat speech-ul de prezentare va fi la ordinea zilei și anume ÎMPREUNĂ. Împreună îmi doresc să reușim să ajungem să fim din nou respectați în lume pentru rezultatele pe care sportivii noștri le vor obține la competițiile la care vor participa. Voi fi primul care, în momentul în care cineva îmi va solicita ajutorul, voi veni în întâmpinarea acestei cereri”
Pentru „ÎMPREUNĂ” aș vrea să plec de la o altă realizare, vorbim aici de această colaborare, o simbioză între sporturile de vară și cele de iarnă. Am reușit să creștem nivelul sporturilor de iarnă, am fost foarte aproape de a câștiga o medalie la Pyeongchang (JO de iarnă 2018 – n.n.) prin Raluca Strămăturaru, am obținut două medalii de aur la Jocurile Olimpice pentru Tineret (Lausanne 2020 – n.n.), iar una dintre aceste două medalii va rămâne în istoria JO datorită faptului că ea este prima la proba de monobob feminin. Această probă o vom regăsi în programul Jocurilor de la Beijing, în 2022. După aceea, e vorba de ceea ce am reușit să facem împreună pentru sportul de masă, prin programul Gimnaziada. Este un program de care suntem mândri, și am să vă dau câteva date foarte importante. Au fost 10 sporturi, 15 discipline sportive, la etapa regională au participat aproximativ 6.000 de elevi și profesori de la 615 școli, iar la etapa finală, organizată la Izvorani, au fost prezenți 1.170 de elevi și profesori. Este un proiect foarte, foarte important pentru noi și l-am reușit împreună cu colegii și cu partenerii noștri din teritoriu, împreună cu Ministerul Educației. Este un proiect despre care aș spune că a trezit puțin spiritul de competiție în rândul școlilor și al elevilor. Vreau să vă spun că am avut bucuria de a sta de vorbă cu tinerii care au participat la faza finală, în baza olimpică de la Izvorani și care ne-au spus: „Mai vrem să venim aici. Ne simțim extraordinar, vă mulțumim pentru ceea ce ați făcut pentru noi! Doar faptul că am venit aici ne arată unde putem ajunge, și nivelul la care trebuie să fim pentru a participa în echipa olimpică”.
La Izvorani este „Olimpul” olimpismului românesc, ca să zicem așa. Și faptul că au ajuns acolo a fost un fapt extraordinar. Și un îndemn pentru reveni.
Exact asta a fost ceea ce ne-au transmis copiii.
În paranteză fiind spus, Gimnaziada se face doar o data pe an. Sportul de masa, în special cel școlar, are nevoie de competiții în fiecare săptămână.
Aici putem vorbi puțin mai târziu despre noul program și noul parteneriat pe care-l avem cu Ministerul Educației.
OK, dar de ce trebuie să facă Comitetul Olimpic asta? COSR se ocupă de înalta performanță sportivă!
Știu. Dar nu putem avea performanță fără sport de masa. Și atunci este și datoria noastră – nu este numai datoria noastră (zâmbește) – să ne implicăm și în sportul de masa, să ne implicăm la bază. De aici și necesitatea de a avea parteneri instituționali: cu Ministerul Educației, cu Ministerul Tineretului și Sportului; mă bucur că cei doi miniștri (Monica Anisie și Ionuț Stroe – n.n.) au înțeles utilitatea acestui parteneriat și importanța colaborării sportului de performanță cu sportul de masa și cu educația. Că tot vorbeam de ÎMPREUNĂ.
Am fost norocos, am avut mereu lângă mine oameni de la care am avut de învățat!
Acum patru ani ați declarat: “Am învăţat extrem de multe lucruri de la doamna Ana Pascu, şi îi sunt foarte recunoscător. Tot timpul m-a împins înainte şi mereu a ştiut că pot. Acolo unde eu nu credeam, doamna Pascu a ştiut că pot, şi a avut încredere în mine”. Până la urmă, a avut dreptate distinsa doamnă Pascu?
Chiar ieri am stat de vorbă cu doamna Pascu. E ca o întâmplare potrivită, venită chiar la timp (zâmbește). Când vorbesc cu doamna, nu mai sunt „președinte”; îmi spune: „Măi copile, sunt mândru de tine!”
Ce frumos!
Sigur, am stat de vorbă despre ce se întâmplă în sportul de la noi din țară, de ce se întâmplă în sportul mondial, la federația internațională de scrimă… Sunt lucruri de care lovim în fiecare zi, lucruri la care încercăm să găsim răspunsuri, sunt alte lucruri la care ne punem întrebări și vedem cine ne poate răspunde, dacă nu știm noi răspunsul. Doamna Pascu este președintele de onoare al federației române de scrimă și vicepreședinte al federației internaționale, un om cu foarte mare experiență, de la care am avut întotdeauna de învățat. Că m-ați întrebat, aș spune că sunt un tip norocos: eu tot timpul am avut lângă mine oameni care m-au ajutat, care m-au învățat, care m-au propulsat, m-au împins înainte (râde); aici este o discuție cu două tăișuri, dar eu sunt unul dintre, hai să spunem, norocoșii care au fost ajutați și au fost sprijiniți să meargă înainte. Faptul că astăzi am ajuns la Comitetul Olimpic și Sportiv Român, faptul că sunt lângă un alt om cu mare experiență din sportul românesc, domnul secretar general George Boroi, de la care am de asemenea ce să învăț, pentru că a condus clubul Steaua peste zece ani, nu e puțin lucru, faptul că avem această echipă și ne-am găsit fiecare rolul și locul în cadrul acestei echipe, faptul că avem această colaborare bună, foarte bună chiar cu unele federații sportive naționale, sunt lucruri care arată că suntem profesioniști și ne facem treaba fiecare acolo unde suntem. Ceea poate nu e greu, dar e foarte important și din păcate nu se întâmplă la noi în țară peste tot.
Deși au stat acasă, sportivii și-au primit integral indemnizația olimpică
Suntem într-o perioadă fără precedent în sportul mondial, care a dus la amânarea ediției de la Tokio a Jocurilor Olimpice. Care sunt măsurile pe care ați fost obligat să le întreprindeți pentru continuarea pregătirilor olimpicilor noștri?
Pff. Aici este o discuție foarte la obiect, în sensul că am făcut lucruri foarte practice, și anume că în primul rând vorbim de asistența loturilor olimpice în această perioadă, cu accent pe acest colectiv foarte profesionist pe care-l avem la COTAS. Faptul că am asigurat această continuitate în ce privește pregătirea sportivilor în cea mai dificilă perioadă care s-a scurs până acum în acești patru ani de când sunt președinte mă face să fiu foarte mulțumit de acest lucru. Vă precizez că sportivii și-au primit integral indemnizația olimpică în această perioadă, în care ei s-au pregătit acasă, respectând condițiile de izolare impuse de autorități. Am deschis primii Baza olimpică de la Izvorani, împreună cu Complexul sportiv național Snagov. Loturile olimpice au intrat și au început pregătirea în aceste două baze și vreau să vă spun că sunt de asemenea foarte, foarte mulțumit că după această perioadă, până am ajuns în perioada în care sportivii se puteau pregăti normal, nu am avut niciun sportiv depistat pozitiv cu acest nou virus. Ceea ce este un lucru extraordinar din punctul meu de vedere. Am avut o colaborare în ce privește testarea cu „Regina Maria”, au răspuns de oricâte ori i-am solicitat, venind chiar la baza de la Izvorani. Dar încă o dată vreau să subliniez importanța acestui centru de asistență pe care-l avem la Izvorani, și aș vrea să vă spun exact ce fac acești specialiști. În primul și-n primul rând este vorba de medicină sportivă; după aceea, testări cu aparatură specială de înaltă tehnicitate, consiliere în psihologie sportivă, nutriție, pregătire fizică, kinetoterapie, motricitate sportivă, psiho-neuro-motricitate și nu în ultimul rând pregătire fizică asistată, feed-back, discuții în permanență cu sportivii, cu antrenorii vizavi de programul care s-a desfășurat în toată această perioadă. De aceea nu am avut nici un fel de probleme de sănătate, sportivii au putut să-și reia pregătirea și acum, la două luni de la reluarea pregătirilor, sportivii sunt din nou, hai să zicem la capacitate normală de funcționare, conform etapei actuale de pregătire.
Proiectul dvs. de succes în alegeri s-a numit „Samurai 2020”. Sunteți mulțumit de cum s-a derulat el până în momentul de față?
Până în momentul de față avem 33 de sportivi în cadrul acestui proiect. Și sunt convins că odată ce se vor relua competițiile internaționale de calificare, conform noului calendar în sezonul 2020-2021, vor mai fi și alții. Deci până vom ajunge la debutul Jocurilor Olimpice acest număr va mai crește. Și vreau să vă dezvălui dvs,, poate în premieră, faptul că acest program de excelență va continua și după această ediție a Jocurilor Olimpice, va continua până la Paris, în 2024, și va fi legat de muschetari, ținând seama că e vorba de Franța. Puteți intui probabil (zâmbește) cum se va numi!
Les Mousquetaires…
Încă nu i-am găsit un nume, dar sigur va avea această asociere.
Criteriul de selecție îl reprezintă performanța
Sigur că unui astfel de program i se văd roadele, rezultatele seci abia când Jocurile se dispută, ceea ce din păcate n-a fost încă posibil…
Cum bine ați spus, se văd rezultatele la Olimpiadă, dar acest program a făcut mai mult decât a-i susține financiar pe acești sportivi de excepție, care au trebuit să îndeplinească un barem pentru a accede în acest program. Nu toată lumea cunoaște că în acest program sunt admiși doar sportivii care au ocupat locurile 1-6 la Campionatele Mondiale, cu un an înainte. Acest program a dat semnalul că există acel grup de elită al sportivilor din România, că acel grup îi capacitează și pe ceilalți, fiind în competiție directă cu toți ceilalți sportivi. Acum sunt 33 de sportivi, dar acest număr poate fluctua, și fluctuează de la an la an, având în vedere criteriul ocupării locurilor 1-6 la Campionatul Mondial al sportului respectiv. Deci, să fii patru ani de zile în acest program, înseamnă să fii patru ani de zile în primii șase din lume la Campionatul Mondial! Și în funcție de locul pe care îl ocupi, de la locul 6 la locul 1, ești retribuit conform performanței pe care ai realizat-o. Toți sportivii din România, și sunt exemple nenumărate, își doresc să intre în acest program. Și-au întrebat: cum putem intra? Criteriul e clar, și anume performanța. De aceea e important acest grup de elită, el a lansat acea dorință și altora de a face parte din grupul de elită al sportivilor olimpici români! Și acest lucru lucrează mult mai subtil decât am putea crede la prima vedere.
Ați spus la un moment dat că prin amânarea Jocurilor Olimpice sportivii români au câștigat un an de pregătire. Avem în momentul de față un număr de 59 de sportivi deja calificați la JO. Vă satisface această situație?
Avem 59 de sportivi calificați până în momentul de față la JO, din 12 discipline. Se mai pot califica, din calculele noastre, alți 82 de sportivi, la încă 5 discipline sportive. Și aici vorbim de tenis de câmp, de scrimă, de handbal, de polo și de judo. Avem posibilitatea de a participa cu un număr de 17 discipline la Jocurile Olimpice; probabil în jurul cifrei de 100, 100+ de sportivi va avea delegația noastră. Și e de reținut că între aceste discipline au apărut discipline noi, care la începutul campaniei de calificare nu știau dacă vor fi în stare să atace calificarea sau nu; aici vorbesc de baschetul 3×3, de ciclism, poate chiar gimnastică, unde îl aveam pe Drăgulescu, dar echipele erau incerte. Gimnastica nu mai poate aspira la Tokio, dar în ce privește ediția de la Paris, în 2024, pot să vă spun că, în colaborare cu federația de gimnastică, am preluat acel proiect „Țară, țară, vrem campioane!” (proiect inițiat și condus de Marian Bitang și Octavian Bellu – n.n.), am format un centru olimpic, cu obiectiv JO Paris 2024. Sunt copii buni, dintre care se poate selecționa pentru a face o echipă, în primul rând pentru a se obține calificarea.
Observ că mereu vine vorba, ba chiar am impresia că deja sunteți cu gândul spre 2024…
(râde) Știți de ce sunt cu gândul spre 2024? Din cauză că la ora actuală sunt două direcții de lucru, dacă vreți avem și noi două strategii pe masă. Una, pentru Jocurile Olimpice de la Tokio și de la Beijing, cealaltă pentru 2024 Paris și pentru Milano-Cortina 2026, Jocurile Olimpice de vară și de iarnă. De asemenea sunt cele două scenarii în lucru: de a putea participa la Jocurile Olimpice, sau de a nu putea participa! La nivelul CIO, este cunoscut de toată lumea – trebuie să vorbim clar, să spunem lucrurilor pe nume -, există această posibilitate ca Jocurile Olimpice de la Tokio să nu se mai țină. Cum spunea președintele CIO, domnul Thomas Bach, „aceste Jocuri Olimpice vor fi în 2021, sau nu vor mai fi deloc”! * După cum am auzit, s-a mai vorbit și de varianta ca JO să fie amînate spre finalul anului viitor. Dar totul s-ar da peste cap. Tot președintele CIO spunea că acest tablou al competițiilor internaționale este ca un puzzle, iar acest puzzle s-a stricat complet. Acum fiecare piesă din acest puzzle trebuie repusă la locul ei și trebuie refăcut acest tablou internațional. Practic, întregul sport mondial. Cum v-am spus, ca să revin, lucrăm deja pentru Paris 2024, pentru Cortina și Milano 2026, avem un feed-back dat de Festivalul Olimpic al Tineretului European, de Jocurile Olimpice pentru Tineret de la Buenos Aires, de JOT de iarnă de la Lausanne și St.-Moritz, lucrurile sunt clare și pe direcție, să zicem așa.
Se împlinesc 20 de ani de la medalia de aur cucerită de dvs. la Sydney. Cum e când ești învingător la cea mai mare competiție a lumii, și când credeți că scrima românească va repeta această performanță?
Da, 20 de ani au trecut ca și cum parcă s-a întâmplat ieri! E un moment unic în viață, un moment pe care, cum am mai spus-o, îmi doresc să-l trăiască un număr cât mai mare de sportivi din România. E un reper în viața oricărui sportiv, și doar cei, hai să zicem norocoși, dar și cei mai muncitori au șansa să-l atingă. Eu îmi doresc ca acest moment să se întâmple, și am mari speranțe și încredere, chiar la Tokio. Și aici e clară provocarea, cui i se adresează (zâmbește larg). Da, Ana Maria Popescu. Am mare încredere că poate, știu că vrea, își dorește, și noi o susținem cu tot ce ne stă în putință.
Trebuie neapărat să refacem baza de selecție a sportului!
Dați-ne mai multe amănunte despre programul „Sportul se joacă”, lansat recent împreună cu MTS, MEC și fundația Aspen.
A apărut ca o necesitate de a atrage mai mulți copii spre sport. De a reinventa ora de educație fizică prin adoptarea unor metode și mijloace de predare mai atractive și mai diversificate la școală. Astfel, inspirați de programul „Joacă pentru viață” de la Institutul Aspen din America, am preluat buna practică și am adaptat-o la cerințele socio-culturale din România. Astfel, copiii vor trece prin mai multe sporturi olimpice, într-o primă fază 12 sporturi și vor putea să-și dea seama ce anume le place, ce pot să facă, sub atenta îndrumare a profesorilor specialiști. După care ei pot fi îndrumați către cluburile sportive din proximitate sau acolo unde doresc ei să activeze. De acest proiect urmează să beneficieze toată lumea: vom avea copii mai sănătoși, mai educați, datorită promovării valorilor sportului. Noi ne dorim ca acest proiect să devină un proiect național. Să-l extindem la scară națională. Începe cu clasa zero și merge până la clasa a patra. Imaginați-vă ce ar însemna să putem rula acest proiect opt ani de zile. Sunt două cicluri olimpice, și ne-ar ajuta enorm să refacem baza de selecție a sportului de performanță. E mare nevoie de lucrul acesta!
Am văzut undeva, cred că era un raport al MTS, că în momentul de față sunt în sportul românesc mai mulți sportivi seniori legitimați, decât juniori și copii! Mi se pare incredibil.
Sportivi legitimați, se poate. De aceea această implicare a noastră și dorința de a încerca să găsim acele instrumente, acele mijloace pentru a ne duce la bază, pentru a mări baza piramidei. Știm foarte bine că această bază este în școală. Iar o oră de sport pe săptămână nu ajunge. Parteneriatul acesta cu MTS și Ministerul Educației și Cercetării va mai adăuga o oră de sport în curricula școlară, iar această oră de sport va consta practic din acest proiect, „Sportul se joacă”, în care vor fi exerciții pe înțelesul tuturor din cele 12 discipline olimpice și asta va contribui în primul și în primul rând la „alfabetizarea” din punct de vedere fizic a copiilor. Ce înseamnă acest lucru? Copiii vor cunoaște regulile de bază din acest 12 discipline, vor începe să se dezvolte din punct de vedere motric, vor începe să practice aceste exerciții la ora de sport, și mai mult decât atât, datorită platformei online dedicate acestui scop, proiectul va putea fi accesat și de către părinți, care vor putea pune în aplicare aceste exerciții împreună cu copiii, acasă.
Coleg cu Nadia Comăneci într-o comisie a CIO
Vă rog să ne spuneți mai multe despre prezența dvs. în Comisia marketing și comunicare a EOC (Asociația Comitetelor Olimpice Europene), unde de unde știu sunteți președinte, în cea de finanțe și marketing a ANOC (Asociația Comitetelor Olimpice Naționale), dar și de cea de membru în Comisia CIO pentru anturajul sportivilor, primită în primăvara acestui an, unde figurați alături de marea campioană Nadia Comăneci.
Da, am să încep însă în ordine inversă, de la această comisie care ține legătura cu sportivii olimpici, cu comisia olimpică care se ocupă de refugiați, dar și cu familiile sportivilor. Este cunoscut faptul că în competițiile aflate sub egida CIO foarte mulți participanți vin cu familiile lor, de unde importanța de a fi alături de acești oameni, de sportivi, să-i încurajezi, să le dai detalii de organizare și așa mai departe. N-am fost până acum într-o astfel de postură, dar am înțeles care este specificul acestei comisii. Sunt foști sportivi cunoscuți, așa cum ați spus e și Nadia Comăneci; e o comisie care este foarte activă pe tot parcursul anului, dar mai ales în timpul competițiilor aflate sub semnul celor cinci cercuri olimpice. Referitor la poziția de membru al Comisiei de marketing și noi surse financiare de la ANOC, vă pot spune că figurez ca reprezentant al Europei și discuțiile se axează pe evoluția fiecărui continent, tactici de marketing, domenii care trebuie analizate și de căutarea a noi surse de finanțare, care ulterior sunt comunicate comitetelor olimpice naționale. La ultima ședință, ținută online bineînțeles, s-a agreat ca atenția comitetelor olimpice naționale să se îndrepte spre acele domenii de activitate economică care în timpul pandemiei au avut o activitate foarte susținută și chiar au făcut profit. Aici vorbim de ce s-a întâmplat în online, de tot ce s-a întâmplat la nivel de curierat, industrie „farma” și bineînțeles băncile și tot ce a ținut de domeniul energiei. Deci avem acest direcții, le-am comunicat și sunt deja stabilite acțiuni pentru a începe demersurile pentru atragerea de noi parteneri către comitetele olimpice naționale din aceste domenii. Referitor la poziția de președinte al Comisiei de marketing și comunicare din cadrul EOC, aici ne concentrăm pe tacticile specifice în vederea promovării sportului la nivel european, a competițiilor din Festivalul Olimpic al Tineretului European, cu edițiile de vară și de iarnă, și a Jocurilor Europene.
Cu alte cuvinte, există acum trei români în structurile olimpice: dl. Octavian Morariu (membru CIO pentru România), Nadia Comăneci și dumneavoastră. Cum ajută sportul românesc acest lucru?
Eu spun că ajută foarte mult. În primul și în primul rând relația noastră cu fostul președinte al COSR, domnul Octavian Morariu, este una foarte importantă, la fel cu Nadia Comăneci, pot spune că am personal o relație foarte bună, de care sunt foarte mândru. E un sportiv român cunoscut în toată lumea, pe care îl respect și îl admir. Faptul că suntem în structurile Comitetului Internațional Olimpic ne ajută să avem un cuvânt în momentul în care se discută despre evenimentele din spațiul olimpic, ne ajută să fim informați și în același timp să putem informa la rândul nostru federațiile sportive naționale și întregul domeniul sportiv de la noi din țară. După cum știți, domnul Octavian Morariu este chiar președintele comisiei de analiză și atribuire a Jocurilor Olimpice de iarnă și eu cred că acest lucru ne poate ajuta foarte mult.
Bun, atunci pe când preconizați că țara noastră ar putea obține organizarea unei ediții a Jocurilor Olimpice, în varianta lor de iarnă?
Cele pentru tineret, desigur, pentru că acesta este următorul nivel la care putem accede după organizarea FOTE, în 2013, și noi ne-am dorit să obținem această organizare în 2024. Am avut și o întâlnire cu președintele CIO, Thomas Bach, cu domnul ministru Ionuț Stroe și cu domnul Octavian Morariu, dar în momentul în care intri în competiție cu o țară care a organizat deja o ediție a JO de iarnă pentru seniori, vorbim de Pyeongchang, având întreaga infrastructură existentă și testată, șansele noastre nu puteau fi decât foarte reduse. Președintele Thomas Bach ne-a spus atunci „gândiți-vă că ați câștigat încă opt ani de zile, ca să vă pregătiți!” Ceea ce cred că este corect și chiar cred că este în avantajul nostru, fiindcă ne dorim foarte mult să organizăm în 2028, la Brașov, ediția de iarnă a Jocurilor Olimpice pentru Tineret. Vom avea până atunci și aeroport internațional la Brașov, vom avea o infrastructură mult mai performantă, pentru că Brașovul va deveni curând un „hub”, un pol important al sporturilor de iarnă în România. Sunt acolo oameni care sunt dedicați acestui proiect, acestei idei îndrăznețe și am toată încrederea că împreună, din nou ÎMPREUNĂ, vom reuși să atingem și acest obiectiv.
Mai mulți președinți de federații mi-au cerut să candidez din nou
Așa cum s-a anunțat, în luna septembrie se vor desfășura alegerile pentru postul de președinte al COSR și pentru celelalte posturi eligibile. V-ați anunțat deja intenția de a candida pentru a obține a doilea mandat de președinte. Ce v-a îndemnat să faceți acest lucru?
Păi, în primul și-n primul rând, după ce a trecut această perioadă grea pentru întreaga lume sportivă, mă refer la amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokio, mi-am dat seama că încă nu am terminat treaba la care m-am angajat. Nu am dus la bun sfârșit acest proiect. Ne-am pregătit foarte bine, dar el a rămas nefinalizat. Mă îndeamnă în același timp faptul că avem o relație foarte bună cu federațiile sportive naționale și mai mulți președinți ai acestor federații mi-au cerut, mie și echipei de la Comitetul Olimpic, să continuăm proiectele și colaborarea noastră. De asemenea, așa cum v-am spus, am început și deja se derulează proiectele pentru 2022, 2024, 2026 și chiar 2028, cu JO de la Los Angeles, dar și Jocurile de iarnă (JOT – n.n.) pe care dorim să le organizăm la Brașov. Toate acestea sunt motive puternice care m-au determinat pe mine să vreau să continui, să-mi doresc acest lucru. Eu cred că fiecare federație sportivă națională vă poate spune cum s-au petrecut lucrurile în acești patru ani de zile care s-au scurs, și dacă ei sunt mulțumiți de colaborarea pe care au avut-o cu președintele Covaliu, cu secretarul general Boroi, cu membrii Comitetului Executiv ales în urmă cu 4 ani. Adaug faptul că avem o legătură foarte bună cu Comitetului Internațional Olimpic și cu ceilalți membri ai comitetelor olimpice naționale. De altfel, președintele Comitetului Internațional Olimpic, domnul Thomas Bach de asemenea a anunțat că va candida pentru încă un mandat în fruntea CIO … Ceea ce mă determină în primul rând, vă spun astăzi, când facem acest interviu, este dorința de a ajunge la Tokio, de a pregăti echipa, de a participa și a câștiga medalii, acesta este țelul nostru cel mai important în momentul de față.
Sunteți optimist, dle. președinte în ce privește viitoarea noastră participare la Jocurile Olimpice?
Așa cum v-am spus, răspunsul este da, am muncit toți acești patru ani pentru acest obiectiv. Există scenariul, cunoscut de către toată lumea, de a se organiza aceste Jocuri Olimpice sau nu, iar noi suntem pregătiți pentru ambele scenarii; dacă nu vor mai fi jocuri la Tokio, mergem înainte către Beijing 2022 și Paris 2024, și către celelalte competiții, avem proiecte în derulare, avem o relație bună cu MTS, urmărim și selecționăm în permanență tinerii. Și eu cred că acestă continuitate este absolut benefică și lucrurile bune, durabile, nu se fac de pe o zi pe alta, se fac cu continuitate și cu perseverență.
Domnule președinte, vă urez mult succes!