dr. Dan Boboc, Director adjunct INCS
Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport a obţinut în 2017 o finanţare europeană prin Programul ERASMUS +, pentru un proiect vizând tineretul şi sportul. Titlul proiectului spune aproape totul despre intenţiile partenerilor de proiect din România, Franţa, Italia şi UK: “Utilizarea sportului pentru combaterea inechităţilor de gen”.
Cât de necesar este un astfel de proiect în România şi nu numai, ne-o spune un recent studiu realizat de World Economic Forum, care arată că decalajele între bărbaţi şi femei vor dispărea definitiv, păstrând actualul ritm, abia peste 118 ani, iar România ocupa locul 77, din 145 de țări, într-un top al egalității între sexe. Studiul internaţional a luat în calcul participarea economică şi oportunităţile existente, realizările educaționale, speranța de viață şi puterea politică. Din motive care ţin mai mult de apreciere statistică şi abordare politică, practicarea sportului şi activităţilor fizice nu au fost luate în considerare de către autorii studiului.
Este deja unanimă părerea că practicarea sporturilor, pe lângă beneficiile legate de sănătate, formă fizică, prelungirea vieţii active, are şi calităţi formatoare deosebite: spirit de echipă, leadership, rezistenţă, auto-control, dinamism, încredere în forţele proprii. Şi de asemenea recunoaştem că sportul trebuie practicat în egală măsură de copii şi tineri, băieţi şi fete, precum şi adulţi, bărbaţi şi femei.
Interesant ar fi de comentat asupra evoluţiei reprezentării feminine în sport în ultimii 120 de ani şi asta prin prisma Jocurilor Olimpice, după cea de a XXXI-a lor ediţie, Rio de Janeiro 2016.
La prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, cea de la Atena (6-15 aprilie 1896) au participat 241 de sportivi din 14 ţări, care au concurat în 43 de probe din nouă sporturi: atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, înot, tenis, haltere și lupte. La aceste Jocuri Olimpice participarea femeile nu a fost admisă, pe criteriul că s-ar genera astfel un conflict care ar compromite întregul eveniment. De menţionat că în ţara organizatoare, Grecia, femeile erau admise în sport şi competiţii sportive.
La Jocurile Olimpice din 1900, la Paris, regula a fost schimbată: dintr-un total de 997 de participanți, au existat 22 de femei, ceea ce reprezintă aproximativ 2%. Nu fiecare sport era considerat accesibil femeilor, aşa că acestea au luat parte la probe de tenis, navigație, cricket, golf şi echitație. Acum s-a înregistrat şi prima medaliată cu aur: Hélène de Pourtalès, în proba de navigație.
Pentru încurajarea participării, în 1996 a fost introdus un sport doar pentru femei – softball, sport care nu mai face parte din actualul program olimpic.
S-a ajuns astfel ca, la Jocurile Olimpice de la Londra 2012, să fie prima oară când toate țările participante, fără excepție, să fie reprezentate, de asemenea, de către femei. Această premieră include țări precum Arabia Saudită, Qatar și Brunei, care au trimis participanți femei, fără a renunța la o parte din propriile lor tradiții, în ceea ce privește ținuta. Tot atunci Statele Unite ale Americii au prezentat o echipă care cuprindea mai multe femei decât bărbați. Şi tot atunci boxul feminin a fost acceptat, astfel încât nu mai există niciun sport olimpic fără probe feminine.
Actualmente există două sporturi olimpice în care bărbații și femeile care concurează în mod direct unul împotriva celuilalt: călărie și navigație (în navigație într-o singură probă), precum şi două discipline sportive, care sunt rezervate doar femeilor: înot sincron și gimnastică ritmică.
Revenind la proiectul european “Utilizarea sportului pentru combaterea inechităţilor de gen”, principalul său obiectiv este de a sensibiliza și instrui tinerii antrenori asupra problematicii egalității de gen şi a le oferi strategii şi mijloace de combatere a acestor stereotipuri în sport. Proiectul contribuie la reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, băieți și fete, și la a oferi tuturor aceleași șanse în viața sportivă şi profesională.
Proiectul “Utilizarea sportului pentru combaterea inechităţilor de gen” se subsumează unei strategii mai largi a Comisiei Europene cu privire la egalitatea de gen în sport, promovată de Androulla Vassiliou, Comisarul European pentru Educație, Cultură, Multilingvism, Tineret și Sport, în februarie 2014:
”Sunt hotărâta să promovez egalitatea de gen în domeniul sportului și, de asemenea, să utilizez potențialul sportului pentru egalitate în sensul său cel mai larg. Un climat de armonie de gen ar trebui să devină o caracteristică standard a instituțiilor sportive și nu am nici o îndoială că lumea sportului va fi prima care va profita de beneficiile acestui climat.”
În acest context, principalele probleme identificate de CE ar putea fi sumarizate astfel:
1. creșterea participării femeilor la activități sportive
2. atingerea unei reprezentări egale și sensibilizare de gen la nivel decizional
3. realizarea egalității de gen în antrenamentul și predarea sportului
4. eradicarea violenței bazată pe gen în și prin sport
5. eliminarea stereotipurilor de gen în sport și în mediatizarea sportului.
Ca urmare, o serie de linii directoare, măsuri corective şi exemple de bune practici au apărut sub forma ghidului european “Gender Equality in Sport – Proposal for Strategic Actions 2014-2020” şi stau la dispoziţia tuturor organizaţiilor sportive şi autorităţilor guvernamentale din domeniul sportului.
Tot de aici derivă şi rolul unor asemenea proiecte, cum este “Utilizarea sportului pentru combaterea inechităţilor de gen”, acela de a pune la îndemâna celor interesaţi instrumente de bună calitate pentru combaterea stereotipurilor de gen şi realizarea unei atmosfere echitabile şi echilibrate în sport.
Rezultatele muncii noastre vor fi livrate până la finele acestui proiect sub mai multe forme:
– o platforma e-learning deschisă, conţinând lecţii de constientizare a stereotipurilor de gen în sport şi metode de combatere a lor, împreună cu ghidul de utilizare asociat platformei
– un ghid de constientizare a problemei egalităţii de gen în sport destinat profesioniştilor din sport, cu precădere tinerilor antrenori şi instructori sportivi
– o definire a profilul european al instructorului de tineret şi sport cu specializare în egalitatea de gen, în care competențele și cunoștințele necesare pentru implementarea egalității de gen în activitățile sportive sunt descrise în conformitate cu o adaptare a modelului european eCompetence Framework (eCF) (www.ecompetences.eu).
Utilizând aceste resurse, instructorii pentru tineret și sport specializați în promovarea egalității de gen vor fi capabili să:
• planifice obiectivele și activitățile de promovare a egalității de gen în rândul copiilor şi tinerilor implicați în activități sportive;
• definească strategiile de creştere a responsabilității pentru egalitatea de gen în rândul membrilor grupului cu care lucrează;
• conceapă soluții creative pentru implementarea de concepte, idei şi activități legate de promovarea egalității de gen;
• răspundă solicitărilor elevilor lor în ce priveşte aspectele legate de opțiunile de gen în sport;
• detecteze abilitățile individuale și colective, precum şi nevoile de abilități și competențe legate de problemele egalităţii de gen;
• identifice și să rezolve carențele individuale în ceea ce privește egalitatea de gen;
• definească procesele de identificare a riscurilor privind egalitatea de gen în cadrul unei organizații.
Acest proiect oferă finalmente acel suport pentru dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor care, pe lângă cadrele naționale deja existente în materie de calificări, face posibilă o mai bună specializare a instructorilor pentru tineret și sport în implementarea egalității de gen în viața profesională de zi cu zi.