Interviu cu Valeria Răcilă van Groningen: „Bucureştiul a intrat în lumea bună a alergării de masă“

Sportul l-aţi început din copilărie, nu-i aşa?
Când m-am născut eu, în Bucovina, la Stulpicani, şansa a făcut să nu avem „colectiv“ (CAP – n.n.) în zona noastră şi fiecare om îşi avea acolo mica sa gospodărie, cu de toate, grădină, animăluţe, şi sunt foarte mândră că acolo am crescut, într-un mediu natural, şi că mi-am ajutat părinţii. M-am hrănit, cu alte cuvinte, sănătos, alimentele erau naturale şi asta mi-a dat tărie pentru mai târziu. Chiar mă întrebau băieţii mei dacă eu am mâncat o anumită ciocolată când eram mică. Nu, nu mâncasem, nici nu ştiam că există aşa ceva. Cred că de acolo s-a pornit să am rezultate bune în sport şi să ajung astăzi, la 58 de ani, fără să am vreo problemă la spate, la picioare, nu m-am accidentat niciodată… Probabil sunt şi genele bune (râde), de acolo, din Bucovina.