Am traversat un an cu Euro și Jocuri Olimpice, un an greu, așadar, pentru jurnaliști, pentru că acolo unde unii văd turism și bucuria marilor competiții, noi vedem, de fapt, muncă, stres și alergătură.La început de an, am stabilit lista cu propuneri pentru premiile ANS de la Gala Sportului. Voturile membrilor Consiliului APS au conturat o listă orientativă, ANS-ul fiind cel care a decis ierarhiile finale.
În februarie președintele APS a început discuțiile cu Liga Profesionistă de Fotbal pentru semnarea unui acord important. Ca o consecință a acelei prime întâlniri, dar și a multelor discuții pe care le avusese anterior cu LPF, pe 7 octombrie am semnat un protocol cu Liga, primul acord funcțional din istoria APS. Un acord care cuprinde precizări importante legate de acces, protecție și acreditări.
În aprilie anul trecut am avut Adunarea Generală și premiile APS, laureații fiind: Adrian Schindarli (Radio Timișoara), Silviu Tudor Samuilă (Orange Sport), Emil Grădinescu și Costi Mocanu (Prima Sport), Mircea Meșter (mirceamester.ro), Ștefan Constantin (sportpictures.eu), cartea „Forța femeilor în sport”, site-ul We Love Sport, Alexandru Barbu (GSP), Mircea M. Ionescu (întreaga carieră) și Radu Paraschivescu (pentru promovarea discursului echilibrat în emisiunile TV).
Tot în aprilie, din postura de membru al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, APS a participat la Adunarea Generală a COSR (18 aprilie), APSR fiind membru cu drepturi depline al Comitetului Olimpic.
La început de mai am participat la congresul anual al Asociației Internaționale a Presei Sportive, care a avut loc la Santa Susana, în Spania. Asociația Presei Sportive din România a fost reprezentată de președintele C. Țepelin și vicepreședintele D. Graur, de notat aici, ca și în anul precedent, cu zero costuri pentru APS – pentru cei care poate nu știu, pozițiile din Consiliul APS sunt pro-bono, nimeni nu e angajat și nu ia vreun salariu, pentru a nu încărca bugetul APS.
În iunie, pe parcursul Campionatului European, președintele APS a dat o mână de ajutor colegilor care au participat la Euro 2024. Țepelin a făcut parte dintr-o comisie de consultare cu UEFA, se numește AIPS Europe UEFA Working Group și e formată din 8 președinți de asociații naționale ale ziariștilor sportivi, gazetari din Franța, Germania, Anglia, Ungaria, Irlanda, Belgia, Olanda și România. Pe baza feedback-urilor primite în timp real de la oamenii de pe teren, de la jurnaliștii prezenți la Euro, a fost făcută o scrisoare oficială către UEFA, urmată de mai multe întâlniri online, cerând intervenția rapidă pentru repararea unor neajunsuri organizatorice – acces, acreditări, zona mixtă ș.a.m.d. UEFA a fost foarte receptivă, unele lucruri s-au îmbunătățit din mers, la altele s-a promis că măcar se va lucra în avans. De altfel, acel grup de lucru nu s-a dizolvat odată cu finalul EURO, el a rămas activ, încercând deja să anticipăm pentru Euro 2028.
Suntem deja în contact și cu FIFA, lucrăm împreună la organizarea pentru Mondialul de la anul în ceea ce privește condițiile oferite presei. Iată, așadar, cele mai mari organizații din fotbalul mondial țin legătura cu reprezentanții presei – un model pe care trebuie să-l susținem și pe plan local.
În septembrie, în cadrul unei reuniuni festive a COSR, dlui. Dumitru Graur, vicepreședinte APSR, i s-a conferit Ordinul de Excelență Olimpică. Premierea a fost efectuată de Nadia Comăneci și Mihai Covaliu, președintele COSR.
Revista Asociației, singura sursă de venit constantă pentru APS, a continuat să apară, fiind, din păcate, singurul element de echilibru din bugetul APS. Din activitatea nepatrimonială am avut un deficit de 51.928 lei, rezultat al diferenței dintre veniturile asociației (54.318 lei) și cheltuielile necesare activității (106.246 lei). Din punct de vedere economic însă, asociația a realizat in anul 2024 un excedent brut in suma de 104.087 lei, reprezentând beneficiile aduse de editarea revistei ,,Sport in România”. Cel mai important lucru este că ne-am acoperit integral cheltuielile și putem merge mai departe cu activitatea asociației.
Poate cea mai importantă bornă a anului trecut a fost o întâlnire la care am reușit să adunăm reprezentanți ai tuturor redacțiilor mari de sport, de la televiziuni la site-uri și de foto la freelanceri, și jurnaliști de teren, dar și oameni din managementul presei sportive. A fost momentul în care, după foarte mulți ani, aș zice, am reacționat ca o breaslă unită. Acela a și fost motivul întâlnirii, am simțit nevoia să vorbim deschis despre pericolele care ne pândesc și să validăm o strategie comună pentru a ne apăra profesia și drepturile. Se știe că nu traversăm un context favorabil presei de sport.
Avântul tehnologic a deschis câteva uși periculoase și dacă nu ne apărăm noi nu o face nimeni, așa că trebuie să rezistăm împreună împotriva diluării meseriei. E vorba despre faptul că în social media este un adevărat asalt asupra ideii de jurnalism profesionist – în online oricine poate capta o audiență și se poate substitui presei, la fel cum cluburile, federațiile, sportivii și, mai nou, sponsorii din lumea sportului își construiesc propriile aparate de imagine – nu de jurnalism, pentru că ei construiesc doar partea roz, pozitivă și foarte spălată a sportului, dar în numele acestui nou flux de a-și genera singuri conținut pentru platformele proprii, accesul real al presei este din ce în ce mai îngrădit. Nu e vorba de orgolii, ci de principii. Trebuie să fim lucizi: ce se întâmplă acum e o deturnare a rolului presei. Răspunsul tuturor celor care au fost la întâlnirea din septembrie a fost extraordinar, a fost momentul în care am înțeles că, dincolo de rivalități și concurență, sunt multe, foarte multe lucruri care ne unesc.
Ca urmare, pentru prima dată după mulți ani, gazetarii au reacționat coordonat, solidar, ca o adevărată breaslă și au intervenit public, mai întâi la nivel de APS, apoi comunicatele noastre au fost preluate și promovate de majoritatea redacțiilor importante, devenind astfel o voce puternică. Ăsta este obiectivul – să vorbim pe o singură voce atunci când meseria noastră e sub asediu. Au fost mai multe intervenții APS, când jurnaliștii au fost bruscați pe stadioane, când li s-a interzis accesul, când cluburile au făcut din masa presei un loc populat cu prieteni sau oameni din galerie etc. A fost bine că am reușit să vorbim toți pentru unul, unul pentru toți. Și trebuie să fim la fel de atenți în viitor.
Planul de acțiune al APS pentru 2025
Așa cum s-a spus, vom insista pe ideea de a reglementa mai bine felul în care ziariștii de sport își fac meseria pe teren:
Mai întâi, vom replica acordul cu LPF și vom merge acum către ANS și FRF, celelalte două centre majore de organizare de evenimente sportive. Este foarte important ca și oamenii din conducerea sportului să știe că suntem aici, apărându-ne drepturile.
În continuarea planului de acțiuni, evident că ne propunem să fim activi și implicați atunci când breasla are nevoie de noi. Dorim să păstrăm Asociația Presei Sportive la un nivel de independență totală, din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, asigurându-i stabilitatea și credibilitatea. Vom căuta noi surse de venit, inclusiv prin implicarea în proiecte care asigură finanțare. Am deschis o discuție, e doar o idee incipientă pe care am abordat-o deja într-o întâlnire cu oameni din Comisia de Tineret și Sport din Parlament. O altă idee este deschiderea unor discuții cu Ministerul Educației, poate vom reuși să organizăm câteva lecții de orientare profesională pentru elevii de liceu, să încercăm să-i atragem spre această meserie complicată, dar foarte frumoasă.
Dar cel mai important plan de acțiune este, înainte de toate, să fim mai uniți atunci când apar nedreptăți. Este foarte important să fim solidari. Suntem puși pe picior de egalitate cu noi specii care cred că pot face unele dintre lucrurile care pe vremuri erau făcute de jurnaliști. Și nu doar că suntem puși pe picior de egalitate, dar ușor-ușor putem fi chiar dați la o parte. Influenceri, tiktokeri, youtuberi, agentiile de PR personal ale sportivilor sau ale cluburilor si federațiilor, mașinăria de marketing a sponsorilor, toți mușcă din felia care pe vremuri era doar a noastră. Noi, ca ziariști, primim acces din ce în ce mai limitat acolo unde pe vremuri aveam doar noi. Trebuie să găsim soluții pentru a ne proteja meseria și, astfel, să protejăm chiar sportul. Să ținem la standarde, să ne cerem drepturile garantate de legile românești și europene care protejează jurnaliștii. Și să descurajăm, prin acțiunile noastre, amestecarea noastră cu non-jurnaliștii.
Insistăm pe ideea că, în fața presiunilor și a pericolelor, doar acționând împreună putem avea o voce clară. Și îi încurajăm pe toți colegii noștri să ne uităm mai puțin la ce ne desparte și mai atent la ce ne leagă, ca jurnaliști profesioniști, care iubim deopotrivă sportul și meseria.
Cătălin Țepelin,
Președinte APS România