Ordonanţa care poate produce o revoluţie în Sport

Modificările la legea Educaţiei Fizice şi Sportului nr. 69/2000, propuse de MTS şi aprobate de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă, pot reprezenta soluţia vitală aşteptată de un sfert de secol de sportul românesc. Cea mai importantă dintre noile reglementări prevede că „Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii sportive, în limita a maximum 5% din bugetul aprobat”.

Daniel Ion

Deviza „Sportul nu este o prioritate” a caracterizat clasa politică conducătoare timp de mai bine de 25 de ani. Efectele dezinteresului autorităţilor au fost devastatoare pentru sportul de mare performanţă, fiind vizibile la ultimele două ediţii ale Jocurilor Olimpice, acolo unde clasamentul ne-a împins tot mai clar spre „şi alţii” în ierarhia pe medalii a naţiunilor, dar şi pentru sportul de masă, gradul de obezitate în rândul populaţiei atingând cote de S.O.S. A fost nevoie de multe „scrisori deschise”, adevărate strigăte de ajutor către clasa conducătoare din partea fostelor glorii, a unor federaţii sau cluburi, însă mai ales de către oameni de decizie dispuşi să şi facă ceva pentru sport, dincolo de „poze” cu performerii. Cu un buget alocat sportului care a sărit rareori de 0,056 la sută din PIB, rezultatele şi performanţele au devenit tot mai rare şi de multe ori doar rodul unor talente native şi a unei munci individuale, decât a unei strategii bine conturate ca politică de stat.

S-a creat cadrul legal pentru investiţii

Ministerul Tineretului şi Sportului a început să construiască Ordonanţa pentru modificarea Legii sportului la solicitarea celor care doreau să investească în sport şi nu aveau cadrul legal propice, dar mai ales din necesitatea de a asigura chiar mai mult decât supravieţuirea unor discipline, acesta fiind obiectivul multora dintre federaţii în ultimii ani şi nu realizarea de performanţe internaţionale notabile. La iniţiativa MTS, condus de Marius Dunca, şi cu susţinerea şi disponibilitatea Guvernului de a prioritiza (în sfârşit!) şi problemele sportului şi ale sănătăţii populaţiei, s-a adoptat modificarea Legii Educaţiei Fizice şi Sportului, nr. 69/2000, prin Ordonanţă de Urgenţă. Principalul beneficiu al acestei ordonanţe este reglementarea şi crearea cadrului legal necesar, în clar, pentru ca finanţarea activităţilor sportive să se poată face şi de către administraţia publică locală: „Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii sportive în limita a maxim 5% din bugetul aprobat”. Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condiţiilor, criteriilor, procedurii și cuantumului pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale.

„Sportul, responsabilitatea întregii societăţi”

„Reglementarea modului în care sunt finanţate activităţile sportive de către administraţia publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului şi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activităţi sportive. Sportul şi performanţa sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicaţi, a întregii societăţi. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutului reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităţilor sportive şi chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toţi factorii implicaţi pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare şi performanţă” a declarat la vremea respectivă ministrul Marius Dunca.
Alte reglementări importante se referă la crearea unui contract de activitate sportivă, în care să fie stipulată valoarea drepturilor băneşti aferente activităţii sportive prestate de către sportivul de performanţă sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalităţile şi termenele de plată. Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului şi Sportului şi ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autorităţile publice locale.

Noul target: contractul de activitate sportivă

Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activităţi independente prevăzute de Codul Fiscal. Potrivit prevederilor actuale ale Legii educaţiei fizice şi sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administraţiei publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activităţii sportive cu sportivii de performanţă şi există riscul blocării activităţii sportive de performanţă, prin îngheţarea anului competiţional 2017-2018, din imposibilitatea de finanţare a activităţii sportive de către administraţia publică locală. Astfel, modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent şi a condiţiilor necesare demarării anului competiţional curent la nivel naţional şi internaţional. Noile reglementări vin în sprijinul activităţilor şi structurilor sportive pe plan national, asigurând condiţiile legale pentru finanţarea activităţii sportive organizate la nivelul administraţiei publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competiţional. Având în vedere condiţiile specifice de desfăşurare a activităţilor sportive, o altă prevedere stabileşte că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părţilor.

Administraţia publică locală are acum cadrul legal să sprijine sportul

Modificările aduce la Legea Sportului prin Ordonanţa de Urgenţă iniţiată de ministrul Marius Dunca au creat actul normativ prin care administraţia publică locală poate susţine mişcarea sportivă şi sportul de performanţă prin:
• finanţarea programelor sportive ale cluburilor de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
• finanţarea programelor sportive ale cluburilor de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;
• finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive naţionale corespondente;
• finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
• finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înaltă performanţă sportivă;
• premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

Soluţii pentru combaterea dopajului şi a trucării de meciuri

La finalul lunii trecute ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, a participat la reuniunea miniştrilor Consiliului Uniunii Europene de Educaţie, Tineret şi Sport, desfăşurată la Bruxelles, unde s-au adoptat mai multe rezoluţii pentru dezvoltarea sportului la nivel european. Problemele dopajului şi ale trucării de meciuri au fost îndelung analizate, adoptându-se o rezoluţie privind Planul de Lucru al Uniunii Europene pentru sport (2017 – 2020), pe aceste aspecte, pentru consolidarea bunei guvernanţe în organizaţiile sportive şi stoparea acestor abateri. De asemenea, s-a discutat despre modalitatea de elaborare a unei politici în domeniul mass-media, care să sprijine obiectivele Consiliului în domeniul sportului. Cu prilejul acestei şedinţe s-au mai adoptat rezoluţii cu privine la: deprinderile de viaţă pentru dezvoltarea sportului; cooperarea europeană în domeniul tineretului după 2018; sportul ca platformă pentru incluziune socială sau dialogul structurat, prin care se va ţine cont de opinia tinerilor la definirea politicilor pentru tineret ale UE.
Ministrul Marius Dunca, a susţinut în şedinţa Consiliului de miniştri pentru tineret: „Ministerul Tineretului şi Sportului organizează Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret, ca spaţiu de dezbatere şi dialog cu asociaţiile şi tinerii din România. Una dintre temele proiectelor de tineret finanţate în acest an va fi aceea a tinerilor dezavantajaţi, a celor proveniţi din mediul rural şi a romilor. Ministerul, împreună cu 40 de reprezentanţi ai organizatiilor neguvernamentale de tineret, au discutat despre implicarea activă a tinerilor în luarea deciziilor care-i privesc. Şapte miniştri din Guvernul României au stat la aceeaşi masă şi au ascultat propunerile tinerilor şi modalitatea de implicare a acestora în politicile de tineret actuale. Mesajul comun transmis de participanţi a fost de implicare activă a tinerilor în viaţa socială şi politică, în politicile publice care-i privesc, dar şi de susţinere a pro-activităţii tinerilor în cadrul comunităţii. Vom institui Consiliile consultative pentru tineret, care vor deveni organisme obligatorii pe lângă Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale, care vor fi sprijinite metodologic de Minister. Dezideratul nostru este să construim o naţiune solidă cu tineri informaţi, autonomi şi angajaţi”.

„Sportul schimbă mentalităţi şi vieţi, iar cei care pot ajunge cel mai repede la potenţialii sportivi sunt reprezentanţii mass-media. Datele OMS din ultima perioadă arată că în România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali, iar 8% dintre ei sunt obezi. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. Ministerul pe care îl conduc pregăteşte campanii de conştientizare a importanţei sportului şi prin mărturiile campionilor în faţa tinerilor, a schimbării produse în viaţa acestora cu ajutorul sportului: o mai bună şi eficientă organizare a vieţii cotidiene, dorinţa de performanţă, organizarea timpului, gustul victoriei, spiritul de fair-play.”
Marius Dunca, ministrul Tineretului şi Sportului, mai 2017