SPORTUL ÎN SLUJBA COMUNISMULUI – JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE IARNĂ

4-poiana StalinmicÎnvingători în război, sovieticii au urmărit cu abilitate să câştige şi pacea. Mai mult, după 1945, ei au aplicat oriunde li s-a permis o „tactică ofensivă pentru pace“, care a prezentat Uniunea Sovietică ca pe un negociator paşnic şi Statele Unite ale Americii ca pe un aliat de război imperialist, care purta vina divizării Europei. Moscova considera că „ofensiva pentru pace“ avea un mare potenţial pentru unirea aliaţilor săi şi era un mijloc eficient de propagandă.

Departamentul de Stat al SUA a remarcat faptul că a existat o „saturaţie“ a maşinii propagandistice sovietice cu tema „Păcii“. În anul 1949, cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului desfăşurat la Budapesta, la care au participat studenţi din 82 de ţări, „în frunte cu minunaţii reprezentanţi ai studenţimii sovietice“, la manifestaţia desfăşurată în Piaţa Eroilor, la care au luat parte peste 260.000 de tineri, „tineretul muncitor şi studios a depus jurământul de a lupta unit şi neînfricat pentru cauza măreaţă a păcii“.

Încă din 1946, la Congresul Mondial al Studenţilor, se spunea că „sportul constituie o parte integrantă a vieţii studenţeşti, deoarece el face posibilăasistenţa mutuală dintre studenţii din diferite ţări şi contribuie la consolidarea prieteniei lor“. Astfel, din anul 1947, Uniunea Internaţională a Studenţilor a „preluat“ organizarea Jocurile Mondiale Universitare de Vară şi de Iarnă, dându-le, potrivit presei comuniste, „un nou scop şi un nou conţinut“: „De atunci, aceste mari competiţii sportive studenţeşti constituie un minunat prilej pentru desfăşurarea unei largi activităţi de propagandă în mijlocul tineretului studios din ţara unde ele sunt organizate, un minunat prilej de popularizare a luptei tineretului democrat pentru pace şi o viaţă mai bună“.

În realitate, Jocurile Mondiale organizate de Uniunea Internaţională a Studenţilor (U.I.S.), din doi în doi ani, au avut o participare foarte redusă din partea studenţilor ţărilor capitaliste şi politizarea tot mai mare făcută de U.I.S. a dus şi la o divizare a lumii sportive universitare, împărţind-o în Uniunea Internaţională a Studenţilor (U.I.S.) şi Federaţia Internaţională Sportivă Universitară (F.I.S.U.).

Articolul complet il puteti citi in Revista Sport in Romania Nr. 1 – octombrie 2013.

 

leave a reply