Stresul a devenit un companion comun al zilelor noastre, făcându-și simțită prezența în toate domeniile. Când este la un nivel mult prea ridicat generează sindromul de burnout.
Termenul de burnout a apărut la începutul anilor 70, când dr. Freudenberger a explicat scăderea eficienței profesionale și deteriorarea randamentului fizic și psihic pe fondul unei epuizări generate de cerințele prea mari la care erau supuși anumiți profesioniști din domeniul sănătății, servicii umane, transport, industrie. În fapt, conceptul de burnout s-a studiat intens în mediul muncii, în sport începând să-și facă apariția abia la începutul anilor 90. Asta pe fondul imensei presiuni la care sunt supuși sportivii din competițiile moderne, în special datorită marilor recompense materiale, a publicităţii şi statutului. Preţul plătit de sportivi pentru focalizarea pe antrenamente şi victorie, poate fi supra-antrenamentul urmat de burnout.
Obstacolul invizibil
Temenul de burnout, căutat pe Google, aduce aproape 400 de milioane de rezultate și te duce prin ample studii medicale, psihologice, prin povești de viață dureroase, prin exemple de cădere inexplicabilă în toate domeniile. În sport, cea mai larg răspândită conceptualizare a sindromului de burnout a fost realizată de Raedeke (1997), care a considerat că sportivii cu burnout sunt caracterizaţi prin: epuizare fizică şi psihică, atitudine negativă faţă de activitatea depusă, scăderea randamentului sportiv. Specialiștii consideră că, în cazul în care această problemă nu este tratată serios prin odihnă, prin redescoperirea plăcerii jocului sau alte intervenţii, rezultatul este retragerea din activitatea sportivă.
Nevoia de echilibru între viața profesională și cea personală
”Fă ceea ce îți place și nu vei munci nicio zi în viața ta!”, este unul dintre citatele inspiraționale cu largă aplicabilitate și o mare doză de adevăr. Este firesc să te implici 100 la sută în activitatea pe care o desfășori, fie în sport, fie la muncă, este normal să îți dorești câștiguri mai mari sau rezultate profesionale mai bune. Iar pentru realizarea acestor obiective de multe ori e nevoie să ”dai totul”. Atenție însă când acest totul înglobează și viața personală și familială și micile plăceri, pentru că munca grea fără un echilibru interior, nu numai că-și pierde productivitatea, dar te și împinge spre burnout.
Când este sportivul în pericol de burnout?
– când este plasat într-o situație care implică cerințe noi sau variate asupra capacității sale fizice și a gestionării timpului;
– când simte ca și cum performanța sa este împiedicată de cerințele de participare și de incapacitatea de a se odihni și de a se recupera;
– când începe să experimenteze semne și simptome subtile de epuizare fizică și psihică;
– când impactul fizic și mental asupra sportivilor le afectează viața și performanța pe teren și în afara ei, poate chiar întrerupând participarea la sport;
– când începe să considere unele dintre cerințele antrenorilor ca fiind excesive sau neproductive;
Semne și simptome
– Semne fiziologice precum ritmul cardiac în repaus și tensiunea arterială mai ridicate;
– Probleme emoționale, cum ar fi dezinteresul, starea de spirit, iritabilitatea;
– Stima de sine scăzută, anxietate crescută și depresie ca urmare a neîndeplinirii cerințelor sportive;
– Probleme cognitive precum dificultatea de concentrare, uitarea și pasus-uri repetate, diminuarea muncii;
– Scăderea răspunsului imunitar al organismului;
– Nivelarea sau scăderea performanței sau condiționării, inclusiv pierderi de forță și rezistență, oboseală cronică;
– Pierderea interesului și motivației pentru munca desfășurată, dar și pentru activitățile preferate.
– Te enervezi ușor, din lucruri mici, iar relațiile cu colegii sau chiar prietenii și familia devin tensionate.
– Adormi cu dificultate, te trezești constant și simți o oboseală persistentă, care nu dispare nici după ce te odihnești.
– Începi să te îndoiești de propriile abilități;
– Ai dureri de cap, probleme digestive sau stări constante de anxietate.
– Te retragi tot mai des din activitățile sociale și eviți interacțiunile cu colegii sau prietenii. Ai o perspectivă negativă asupra vieții și a muncii, îți este greu să vezi aspectele pozitive.
Atenție părinți, nu profesionalizați copilăria!
De multe ori presiunea părinților asupra copiilor, de a excela la școală, în sport, în alte domenii, devine chiar nocivă. Epuizarea emoțională, teama de eșec face mulți tineri sportivi să renunțe prematur la o posibilă carieră sportivă, pierzând și celelalte beneficii ale sportului, respectiv munca în echipă, agilitatea fizică, încrederea în sine, sănătatea generală. Convingerea multora că trebuie să te antrenezi ca un campion, pentru a avea șansa de a-i călca pe urmă idolului tău, se poate transforma în sentimente de neputință și descurajare.
Cauze comune ale burnout-ului
Lipsa autonomiei, sentimentul că nu ai control asupra muncii tale și că nu poți lua propriile decizii.
Supraîncărcarea cu responsabilități, precum și presiunea constantă de a atinge sau a depăși obiectivele.
Munca susținută, fără pauze, inclusiv în afara orelor de program. Pe lângă un volum excesiv de muncă zilnică, lipsa vacanțelor anuale poate fi de asemenea o cauză a burnoutului.
Activitățile noi și complexe, pentru care nu există sprijin din partea companiei, sub forma unui curs sau a unei perioade de acomodare și învățare.
Un mediu de lucru toxic, conflictual sau lipsa sprijinului din partea colegilor și șefilor. Tot aici se poate adăuga lipsa recunoașterii performanțelor.
Câteva sfaturi practice pentru ieșirea din criză
Spre deosebire de depresie, care trebuie depășită cu ajutorul unui specialist, burnoutul se tratează cu succes cu câteva soluții simple, care să-ți restabilească echilibrul interior. Pentru angajați, specialiștii au emis un set de măsuri, care pot aduce eficiență în orice domeniu.
Sportul, parte din rutina zilnică / O plimbare scurtă, câteva minute de jogging sau o ședință de antrenament la sală îți pot îmbunătăți radical starea de spirit, contribuind totodată la menținerea sănătății fizice. Alege exerciții care îți plac, pentru a transforma sportul într-o plăcere, nu o obligație.
Învață tehnici de relaxare / Meditația ghidată, yoga sau tehnicile de respirație pot fi extrem de eficiente, ajutându-te să obții mai mult echilibru emoțional și să elimini tensiunile din organism. Pe lângă acestea, poți încerca o baie caldă, cu săruri sau uleiuri esențiale, pentru a-ți relaxa mușchii și a induce o stare de liniște. Ascultă muzica preferată și încearcă să îți creezi o rutină de somn cât mai sănătoasă: nu adormi cu mult după ora 22 și nu te uita la televizor înainte să adormi, ci mai degrabă citește câteva pagini dintr-o carte.
Planificare și prioritizare / Începe ziua de muncă planificând prioritățile, în funcție de importanță și urgență. Renunță la ideea de multi-tasking, pentru că nu ai de ce să te concentrezi pe mai multe lucruri concomitent: este de preferat să acorzi atenție și timp fiecărui proiect. Dacă este posibil, delegă activitățile care pot fi îndeplinite de alți membri ai echipei.
O mai bună comunicare / Acordă atenție propriilor tale nevoi și sentimente. Identifică momentele în care simți că lucrurile devin copleșitoare și nu ezita să discuți cu colegii despre cum te simți, ce resurse ți-ar fi necesare sau cum ai vedea o colaborare cât mai bună. Comunică deschis și rezolvă neînțelegerile înainte ca acestea să crească în proporții. Vei observa că, în timp, comunicarea transparentă poate duce la creșterea încrederii și soluționarea mult mai rapidă a problemelor.
Limite clare și respect / Evaluează-ți responsabilitățile și identifică-le pe cele prioritare. Ai încredere să spui nu atunci când este cazul: este de preferat să refuzi proiectele suplimentare, atunci când simți că ai atins capacitatea maximă. Stabilește o oră la care să închizi laptopul și să-ți acorzi timp pentru activitățile personale. Trasarea limitelor și respectarea lor nu doar că te protejează de suprasolicitare, dar și îți permite să menții un echilibru între viața profesională și cea personală.
Vacanța o necesitate / Odihna și relaxarea sunt esențiale pentru a te deconecta de responsabilitățile zilnice, a-ți recăpăta energia și a reduce stresul. Planifică din timp vacanțe, în timpul cărora să îți propui să stai departe de tot ce înseamnă muncă. Evită verificarea e-mailurilor sau telefoanele de serviciu, pentru a te bucura pe deplin de concediu. Folosește-ți timpul liber pentru a-ți explora hobby-urile sau pasiunile. Dacă lucrezi de acasă, stabilește limite clare între viața profesională și cea personală. Evită tentația de a lucra non-stop și acordă-ți timp pentru a te relaxa.
Pauza e necesară / Pauzele te ajută să îți limpezești mintea, să eviți suprasolicitarea și să rămâi în formă. Vei observa că ai mai multă motivație, idei mai originale și mai multă eficiență dacă îți permiți să te relaxezi din când în când pe parcursul zilei de lucru. Dacă îți este greu să ai o structură a programului, folosește tehnica Pomodoro, care implică lucrul intens timp de 25 de minute, urmat de o pauză de 5 minute. După patru sesiuni, ia o pauză mai lungă. Folosește pauzele pentru a te ridica de pe scaun, a te plimba și chiar a face exerciții scurte. Aceste mișcări pot îmbunătăți circulația sângelui și nivelul de energie.
Caută noi perspective / Analizează în mod regulat progresele realizate și lucrurile bune din cariera și viața ta. Sărbătorește fiecare succes, oricât ar părea de neînsemnat, pentru că poți tinde să treci cu vederea victoriile mărunte și să te bucuri doar de succesele de proporții. Privește provocările ca oportunități de învățare și creștere, concentrează-te pe aspectele pozitive și evită presiunea excesivă, prin stabilirea unor așteptări rezonabile față de tine însuți.