Sănătatea mentală a sportivilor este una dintre marile probleme ale momentului
Sportul este plin de exemple și citate motivaționale despre muncă, efort, pasiune, ambiție, dăruință, sacrificiu… În înțelepciunea populară există însă o zicală care se potrivește de minune în zilele noastre: ”Capul face, capul trage”. Aceasta explică, ceea ce numeroși experți au încercat să justifice atunci când, anul trecut, s-a retras Naomi Osaka de la Roland Garros pentru a se concentra asupra ”sănătății mele mentale”, sau când gimnasta Simone Biles, în loc să fie superstarul Olimpiadei de la Tokyo, a decis să se retragă din cauza problemelor mentale.
”Ce probleme de sănătate mentală? Asta e acum scuza momentului în sportul de elită? Ce glumă proastă! Spuneți mai bine că ați făcut greșeli, că nu v-ați pregătit bine și că vă veți strădui mai mult data viitoare… Copiii au nevoie de modele puternice, nu de astfel de prostii”, i-a scris pe twitter jurnalistul BBC, Piers Morgans, gimnastei americane.
Nume mari printre victime
Aceste două cazuri – cele mai cunoscute, datorită popularității celor două mari campioane – au aprins o dezbatere majoră în lumea sportului, Osaka și Biles fiind încurajate și huiduite zgomotos. Când printre ”avocații” apărării lor s-au situat Usain Bolt, Serena Williams, Michael Phelps și mulți alți sportivi de top, problema sănătății mentale a sportivilor de înaltă performanță a început să fie luată în serios.
Aceste cazuri au obligat industria sportului să nu mai neglijeze capitolul mental al pregătirii, au declanșat o schimbare importantă în narațiunea sănătății mentale în sport. Aplicația ”Calm” – care a plătit toate amenzile primite de Osaka după refuzul de a participa la conferința de presă și apoi retragerea ei de la French Open – a devenit virală, fiind un sprijin pentru mulți sportivi, iar colectivele tehnice au început să apeleze la specialiști. Concluzia acestora este că așteptările nesustenabile pentru perfecțiune și îmbunătățire constantă, presiunea publică enormă pentru a câștiga, cererea generalizată de a rezista unui adversar puternic și cariera sportivă scurtă la nivel de vârf pot amenința drastic forma și performanța, dacă nu se acordă atenție acestui capitol.
Pandemia, factor declanșator, sportul – tratament de refacere
Interesant, pandemia, cu temerile pe care le-a provocat, cu lockdown-urile și pauza de la sport extrem de lungă, este considerată factor declanșator al problemei momentului în sportul mondial – sănătatea mentală. Mai mult, plecând de la marii campioni, această problemă și soluțiile pentru ea ajută și sportivii amatori, ba chiar și angajații multinaționalelor.
Din lumea sportului, liderii unor firme și organizații de top, de la Clifford Chance sau HSBC, au împrumutat grija și atenția asupra sănătății metale a angajaților, folosind cele cinci mari strategii folosite acum de cele mai puternice staff-uri tehnice:
1. Liber la sentimente
O soluție eficientă este, ca întotdeauna, comunicarea. Se recomandă ca liderii echipelor, șefii/antrenorii principali, să-i întrebe mai des pe ceilalți: ”Ce mai faci?”. Și să-i și asculte. După ce Andy Robertson, fosta glorie de la Liverpool, a spus că a avut probleme mentale, după ce a ajuns la apogeul carierei și oamenii au încetat să-l mai întrebe ”Ce mai faci”, considerând că faima și banii vorbesc de la sine că face bine, mai multe cluburi din Albion încep acum ședințele de pregătire după ce fiecare om din echipă împărtășește celorlalți cum se simte. Acest ritual oferă un spațiu în care vocea tuturor este auzită, stimulează atât conștientizarea personală, cât și colectivă și ajută la suprafața semnelor de avertizare ale problemelor de sănătate mintală.
2. Cealaltă față a fericirii
„Mai repede, mai înalt, mai puternic”, este vechiul motto al CIO, cultura forței, a puterii și invulnerabilității fiind considerată cheia marilor performanțe. În acest context, recunoașterea de către sportivi a unor slăbiciuni și vulnerabilități au fost considerate jenante și au fost mascate, ascunse adânc în interiorul lor. Psihologii sportivi au demonstrat deja că antrenorul tiranic, care vrea doar perfecțiunea, în 9 din 10 cazuri nu face decât să ducă la renunțarea sportivilor de teama de a dezamăgi, de a-și asuma riscuri, de a greși. Asta la fel cum la locul de muncă, o conducere abuzivă împinge angajații la anxietate, epuizare emoțională, insomnie, alcoolism și depresie.
Stigmatizarea din jurul sănătății mintale este încă omniprezentă și continuă să ridice o barieră în căutarea ajutorului, făcând numeroși sportivi să afișeze o mască a încrederii, a fericirii, a siguranței, care îi izolează, în obosește și îi afectează dramatic pe termen lung. După ce colegul său a intrat în stop cardiac în timpul Euro 2020, fotbalistul danez Kasper Schmeichel a avut nevoie de foarte mult timp pentru a-și reveni și a recunoaște: ”Indiferent cum o răsuciți, experiența prin care am trecut împreună a fost foarte, foarte dură și foarte traumatizantă. Nu e nimic rău în a plânge, la fel cum nu este să zâmbești sau să râzi. Trebuie să ai puterea de a reacționa așa cum simți, fără să te străduiești să pari tot timpul puternic”.
3. Recuperarea mentală, extremă urgență
Sănătatea mintală și sănătatea fizică sunt două fețe ale aceleiași monede. Corpurile și mințile sportivilor de performanță sunt supuse la stres și presiune constant, motiv pentru care au nevoie de recuperare și refacere, iar cea mai bună metodă din acest punct de vedere este odihna. Somnul este printre cei mai buni susținători ai performanței de vârf, ajutând și la memorie, productivitate, funcția imunitară și reglarea dispoziției. ”Există asemănări între reabilitarea fizică și cea mentală, care e mai greu de recuperat. Dacă corpul tău este rupt și dacă este capabil să se repare singur, o va face, mintea trebuie însă ajutată”, a spus medaliata olimpică la hochei, Helen Richardson-Walsh.
4. Deconectare de la rețelele sociale
Pentru un sportiv extrem de competitiv sau unul care urmărește o mulțime de alți campioni online, care postează des și citește comentariile la postările sale, poate fi benefic să ia o pauză de pe rețelele sociale. Rețelele sociale pot fi dăunătoare atunci când încearcă să-și îmbunătățească sănătatea mentală, chiar și pentru cei care nu sunt sportivi. Influencerii tind să înfățișeze doar cele mai bune părți ale vieții lor, fără a arăta experiențele mai normale.
„Sportivii își stabilesc așteptări mari pentru ei înșiși și adesea simt că există o presiune mai mare pentru a reuși, astfel încât să nu dezamăgească oamenii. Nu încearcă să reușească pentru ei înșiși, ci și pentru părinții, antrenorii, colegii de echipă etc.”, a spus Kristin Felgenauer, terapeut de sănătate comportamentală și asistent social clinic pentru Henry Ford Health.
5. Căutați o rețea suport
„Singuri suntem mici, dar împreună devenim giganți”, este sloganul campaniei #StrongerTogether lansat de CIO, care schimbă astfel motto-ul istoric al ”Olimpicilor” în „Faster, Higher, Stronger – Together”. Pe lângă faptul că evidențiază importanța unității și solidarității în sport, această schimbare indică și puterea echipelor și a unei rețele de sprijin.
”Cu toții simțim că nu este vorba doar despre mine să îndeplinesc așteptările mari stabilite pentru echipă, o facem împreună. Deci, dacă nu sunt perfect astăzi, ceilalți vor face un pas și vor ajuta.”, a spus tehnicianul Jurgen Klopp. La alte echipe din Anglia în vestiar a ”apărut” în ultimul an ”canapeaua psihologului”, pe care sportivii se așază pe rând pentru a-și împărtăși problemele și poveștile de viață.
Ponturi pentru campioni
Amintește-ți de ce ai început. Presiunea imensă pe care atleții o pun pe ei înșiși poate provoca rapid epuizare. Mulți sportivi încep să-și privească sportul ca pe o meserie, mai degrabă decât ca pe o pasiune sau hobby. Încercați să vă reorientați mentalitatea pentru a evidenția de ce alegeți acest sport și cât de departe ați ajuns de când ați început. Redescoperă ”bucuria de a concura”, ”plăcerea jocului”.
Stabiliți obiective realiste. A dori să fii cel mai bun la un sport este visul oricărui sportiv, dar progresul și succesul necesită muncă. Reevaluați-vă constant obiectivele personale pentru a vă asigura că acestea sunt realiste și ce puteți face ceea ce aveți de făcut pentru a le atinge.
Apelează la profesioniști. Problemele nu se rezolvă de la sine, așa că trebuie curajul de a vorbi despre ele, de preferat cu persoane abilitate, capabile să te asculte și să-ți ofere soluții și sprijin, nu să te ironizeze.
Concentrează-te pe ceea ce trebuie să faci. Eliminați concurența din ecuație și concentrați-vă pe ceea ce are nevoie corpul dumneavoastră pentru a fi cea mai bună versiune a voastră. Pe lângă antrenamente și concursuri, ai grijă de corpul tău: dormi adecvat, mănâncă sănătos, învăță tehnici de prevenție, autoeducă-te.
Articol publicat în numărul 105 al revistei „Sport în România”