2023 a fost anul canotajului, al lui Cătălin Chirilă, al calificărilor olimpice și al revenirilor de top: naționala de fotbal la EURO, echipa feminină de gimnastică la Jocurile Olimpice, naționala masculină de handbal la Euro 2024.
Ne pregătim să lăsăm în urmă încă un an din maratonul nostru sportiv, unul care ne-a răsucit pe toate fețele. 2023 ne-a bucurat și întristat, ne-a dat speranță și iluzii, ne-a ridicat fruntea și a coborât-o. Ne-a ținut însă la puls 200 și asta contează cel mai mult. Sportul e viață, iar viața înseamnă viitor.
În rândurile care urmează vom încerca să surprindem cele mai importante momente ale anului care se încheie. Nu vom reuși să le amintim pe toate, pentru că au fost multe și s-au rostogolit cu viteză, însă esența iese mereu la suprafață. 2023 a fost anul canotajului, al lui Cătălin Chirilă, al frumoasei surprize Alina Rotaru Kottmann (atletism), al regăsirii cu sine însuși a lui David Popovici, al naționalelor de fotbal și volei băieți, al revenirii echipei feminine de gimnastică la Jocurile Olimpice, dar mai ales al trudei pe drumul spre Paris 2024. S-a muncit mult, de cele mai multe ori cu folos.
Sportul a rămas fără minister, dar nu și-a pierdut din forță prin trecerea sub umbrela unei agenții, mai ales că în fruntea sa a revenit Elisabeta Lipă, unul dintre cei mai puternici manageri pe care i-a dat sportul românesc.
Înainte de orice, câteva considerente generale, cu bătaie spre Jocurile Olimpice din 2024, principalul obiectiv al sportului românesc. Din acest punct de vedere, 2023 trebuie judecat la pachet cu anul anterior, astfel încât să putem face o paralelă cu ciclurile olimpice anterioare, chiar dacă cel recent a fost scurtat cu un an. Din acest punct de vedere, suntem la cel mai prolific ciclu olimpic după cel de după Bejing 2008. În 2022 și 2023 au fost obținute 18 medalii la Campionatele Mondiale în probe olimpice (dintre care nouă de aur), număr net superior față de anterioarele două: 2023-2015 Rio de Janeiro (18 medalii cu un singur aur), 2017-2019 Tokio (13 medalii cu 4 de aur). În ciclul 2009-2011 Londra au fost 27 de medalii, cu 7 de aur. Rezultatele de acum ne dau speranțe că la Paris 2024 vor fi depășite performanțele de la ultimele două ediții (la ambele câte 4 medalii) și că ne putem apropia sau chiar depăși ce s-a reușit la Londra 2012 (7 medalii).
Anul canotajului
Canotajul românesc a avut un an de poveste, cu rezultate obținute la toate nivelurile și un total de 39 de medalii la competiţiile internaţionale majore. Cele mai importante au fost indiscutabil cele de la seniori: Campionatul Mondial (2 de aur, 1 argint, 2 bronz) și a Campionatul European (5 de aur, 1 de argint). În plus, federația a reuşit să califice 11 echipaje la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, o premieră absolută în istoria canotajului românesc.
Canotajul va fi indiscutabil și principala ”gură de foc” a României în poligonul olimpic de la Paris 2024. Se mizează pe trei medalii, dar realitatea poate fi și mai frumoasă. Teoretic, toate cele cinci echipaje medaliate la mondiale (toate feminine) pot emite pretenții și la podiumul olimpic, plus cel puțin un echipaj masculin.
Elisabeta Lipă, din postura de șefă a Agenţiei Naţionale pentru Sport, dar și ca artizană a construcției actuale a FR de Canotaj: ”Mi-aş dori ca şi celelalte federaţii să ia modelul de la canotaj, pentru că am demonstrat încă o dată că atunci când vrei ceva, nu există nu se poate. Asta este deviza care mă caracterizează. România are la ora actuală 60 de sportivi calificaţi, dintre care 44 au fost premiaţi la Gala Canotajului Românesc. Pentru mine este o onoare şi o mândrie să păstoresc aşa o generaţie de excepţie care demonstrează în fiecare zi că poate urni munţii din loc atunci când ţelul este de a reprezenta România şi a urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Noi suntem cam la al zecelea an în topul federaţiilor naţionale din România, aşa că şi în 2023 am demonstrat performanţă ca în fiecare an. Şi îmi doresc la Paris anul viitor să fie la fel”.
Cătălin Chirilă își continuă povestea de aur
Noul amiral al canoei românești a repetat povestea din 2022, cucerind două medalii la Campionatul Mondial de Duisburg: aur la 500 de metri și argint la 1000 de metri. Doar aceasta din urmă este olimpică, însă nu face altceva decât să-i contureze anvergura de favorit la medalie în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris. Stelistul și-a mai trecut în cont, în 2023, un argint la Jocurile Europene din Polonia, la canoe simplu, 500 de metri.
Cătălin a ajuns la 25 de ani, o vârstă a maturității depline. Este conștient de valoarea sa, își gestionează perfect cariera sportivă și nu are cum să lipsească de pe lista de favoriți de la Paris. El va ataca o medalie olimpică la canoe simplu, 1000 de metri, dar s-ar putea ca împreună cu antrenorul său, campionul olimpic Florin Popescu, să pregătească o surpriză și să-l vedem la start și în barca de canoe dublu, calificată și ea pentru Jocurile de anul viitor.
Naționala de fotbal a adus 50.000 de oameni pe Arena Națională
După canotaj și kaiac-canoe, facem loc în retrospectiva anului ”sportului rege”. Naționala de fotbal a readus speranța în sufletul microbiștilor români, care au luat cu asalt Arena Națională, pe 21 noiembrie, să sărbătorească revenirea tricolorilor la un turneu final european după o pauză de opt ani. Poate că au fost mulți care au sperat la calificare, mai ales după ce au văzut componența grupei, însă nu cred că ar fi mizat mulți pe faptul că echipa antrenată de Edi Iordănescu va încheia preliminariile pe primul loc, fără înfrângere. A fost o calificare muncită, dar și poare un pic norocoasă. Elveția a avut 2-0, iar tricolorii au reușit remiza prin golurile lui Mihăilă din minutele 89 și 90+2. Israelul ne-a dominat clar în repriza a doua de la București și doar printr-un miracol am scos egalul. Dar și norocul face parte din joc, iar din acest punct de vedere nu putem să luăm din meritele naționalei de fotbal.
Pentru reprezentativa noastră va fi a șasea participare la un Campionat European, după EURO 1984, EURO 1996, EURO 2000, EURO 2008 și EURO 2016. Cel mai bun rezultat al României a fost înregistrat în 2000, când s-a calificat în sferturile de finală, unde a fost eliminată de Italia. În rest, nu a trecut de grupe.
Rezultatele din grupa de calificare
25.03.2023: Andorra – România 0-2
28.03.2023: România – Belarus 2-1
16.06.2023: Kosovo – România 0-0
19.06.2023: Elveția – România 2-2
09.09.2023: România – Israel 1-1
12.10.2023: Belarus – România 0-0
15.10.2023: România – Andorra 4-0
18.11.2023: Israel – România 1-2
21.11.2023: România – Elveția 1-0
Alina Rotaru-Kottmann este vedeta atletismului în 2023. Stelista antrenată de Mihai Corucle a luat prima medalie mondială din carieră și a reușit calificarea la Jocurile Olimpice. Sportiva în vârstă de 30 de ani a dat lovitura la Campionatul Mondial de la Budapesta, la ultima săritură a finalei de la lungime. ”La ultima încercare m-am gândit să dau totul, să fie o săritură lungă, indiferent dacă este depășită”, spune Alina. A întins ruleta la 6,88 metri și a urcat pe podiumul de premiere.
Așadar, după 14 ani, Alina Rotaru-Kottmann a adus din nou România pe podium la un Campionat Mondial de atletism. E foarte mândră de realizarea ei și acum se pregătește de următorul obiectiv. ”Mi s-a îndeplinit un vis. Am reușit să obțin o medalie la Mondiale. Acum, mă voi focusa pe concursul de la Jocurile Olimpice. La Budapesta, am fost mult mai liniștită știind că aveam calificarea la Paris asigurată”, spune Alina. La Paris, ea va bifa a treia participare olimpică.
Pentru că suntem la capitolul atletism, nu putem să nu remarcăm performanțele de la Jocurile Europene din Polonia, unde semifondista Claudia Bobocea a câştigat medalia de aur în proba de 1.500 metri, iar Bianca Florentina Ghelber (72,97 m / aruncarea ciocanului) și Daniela Stanciu (1,94 m / săritura în înălțime) au cucerit medaliile de argint.
Alte repede din 2023: baremurile olimpice realizate de Andreea Miklos la 400 m, Delvine Meringor și Joan Chelimo Melly la maraton.
Țară, țară, avem olimpice la gimnastică
Echipa feminină de gimnastică a României a revenit la Jocurile Olimpice după o pauză de 12 ani. Performanța a fost realizată la Campionatul Mondial de la Antwerp (Belgia), disputat între 30 septembrie și 8 octombrie, unde echipa tricoloră a încheiat concursul de calificare pe locul 10. Nu a prins finala, dar poziția din calificări i-a asigurat biletul olimpic. Cu o echipă tânără (medie de vârstă 16,3 ani), formată din Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarță, Andreea Preda şi Ella Oprea Creţu (primele cinci au intrat în calificări), România reînnoadă tradiția olimpică.
Dincolo de performanța echipei, merită remarcat locul 4 pe care s-a clasat Sabrina Voinea în finala mondială de la sol, în condițiile în care cucerise medalia de bronz, la același aparat, în cadrul Campionatului European din Antalia, disputat în aprilie. Charismatică, cu integrale valoroase, Sabrina poate ataca podiumul olimpic la Paris.
La Jocurile Olimpice va merge și un gimnast, Andrei Muntean (Dinamo), care și-a asigurat biletul prin concursul de la individual compus, la al patrulea criteriu stabilit de federația internațională. Andrei va participa la a doua ediție a Jocurilor Olimpice din carieră, după Rio 2016, unde a și făcut finală la paralele (locul 6).
Haltere pe umerii fetelor
Federația Română de Haltere a avut un an cu rezultate bune, ca mai mereu în ultima perioadă. Cele mai valoroase performanțe au fost obținute la nivelul fetelor, vârful de lance fiind indiscutabil Mihaela Cambei. Sportiva legitimată la CSM Onești a adus României singura medalie de la Mondiale (bronz la smuls), dar a punctat cu șase medalii de aur la campionatele europene de seniori și tineret. Cambei este bine așezată în drumul spre Jocurile Olimpice, acolo unde va fi prezentă, aproape sigur, și cea mai valoroasă sportivă din anii trecuți, Loredana Toma. Fosta campioană mondială a cucerit la rându-i trei medalii de aur la Europeanul de seniori, dar la mondiale doar a bifat competiția (a făcut cântarul), fără să urce pe podium. Un an bun și pentru Andreea Cotruța: 3 medalii de aur la Europeanul de seniori, două medalii de aur și una de argint la Europeanul U20.
Naționala masculină de volei, locul 7 la europene
Una dintre poveștile frumoase ale anului a fost scrisă de naționala masculină de volei, care s-a clasat pe locul 7 în ierarhia finală a Campionatului European, aceasta fiind cea mai bună clasare a României din ultimii 40 de ani. La precedenta ediţie la care a participat, în 2019, tricolorii se clasaseră pe poziția 21.
Campionatul European a avut loc în Israel, Italia, Bulgaria, Macedonia de Nord, în perioada 28 august-16 septembrie, iar naționala României a atras atenția după ce a reușit să învingă în grupă campioana olimpică en titre, Franța, cu 3-1. În sferturi, fază eliminatorie, cele două s-au aflat din nou față în față, echipa de vedete a Franței impunându-se de data aceasta cu 3-0. ”Sportivii români sunt talentați în mod nativ, însă, pentru a performa, au nevoie de susţinere. Este un motiv de bucurie faptul că jocurile sportive au reînceput să crească valoric, ceea ce reprezintă şi o responsabilitate cu privire la modul în care sunt sprijinite”, a punctat șefa ANS, Elisabeta Lipă.
Luptele, între prezent și viitor
Luptele au rămas un punct de forță al sportului românesc și în 2023. Andreea Beatrice Ana a cucerit o prețioasă medalie de bronz la Mondiale, pe care a triplat-o cu aur european la seniori și argint continental la U23, competiție desfășurată la București. Medalie de aur la Campionatul European a cucerit și Alexandra Nicoleta Anghel. Luptele au o generație tânără promițătoare care vine din spate, cu Denis Mihai sau Roxana Amina Capezan (ambii campioni europeni U23), însă nu și-au închis însă conturile cu trupa care atacă Jocurile Olimpice de la Paris. La finele anului, luptele nu au niciun sportiv pe lista olimpică (probabil o raritate), însă războiul pentru Paris este departe de a se fi încheiat.
Înotul, între căutările lui David Popovici și truda lui Vlad Stancu
După un 2022 senzațional, înotul și-a încetinit un pic din elan în 2023. David Popovici și-a câștigat biletul olimpic încă din primăvară, la fel ca și Vlad Stancu, însă nu și-a regăsit ritmul din sezonul anterior, când a creat valuri uriașe în lumea natației. David a încheiat anul cu o medalie de bronz și un loc 4 la Europeanul în bazin de 25 de metri de la Otopeni și două finale mondiale la competiția supremă de la Fukuoka – locul 4 la 200 de metri liber și locul 6 la 100 de metri liber. Sigur, sunt două finale într-un sport extrem de performant, cu mii de participanți și cu rezultatele departajate la miimi de secundă. Per ansamblu, înotul a crescut în 2023, ca urmare a emulației create de David, fapt relevat și de tinerii de perspectivă care vin din spate.
Și dacă tot suntem la capitolul ”apă”, trebuie amintite super-rezultatele obținute de Constantin Popovici (aur) și Cătălin Preda (argint) la Campionatul Mondial de la Fukuoka, la sărituri de la mare înălțime.
Berni Szocs, paleta de aur a tenisului de masă
Tenisul de masă românesc are o generație frumoasă, dar dintre toate jucătoarele cel mai tare strălucește Bernadette Szocs. În vârstă de 28 de ani, Berni a fost vedeta delegației României la Jocurile Europene 2023, prin cele trei medalii cucerite, două de aur la simplu și cu echipa și una de bronz la dublu-mixt. De fapt, ea a devenit noul reper istoric al sportului românesc la Jocurile Europene, fiind prima care a strâns cinci medalii, pentru că mai avea două distincții de argint în palmares, de la Minsk 2019, la dublu-mixt și cu echipa.
Pe lângă medaliile de la Cracovia-Malopolska, Berni și-a mai trecut în cont o medalie de argint cu echipa, la Campionatul European de la Malmo (Suedia). Componența echipei a fost aceeași ca în Polonia:
Adina Mihaela Diaconu, Andreea Dragoman, Elizabeta Samara, Bernadette Cynthia Szocs, Elena Zaharia.
An de poveste pentru boxul românesc
Boxul românesc a obținut în 2023 rezultate la toate nivelurile. La seniori, Lăcrămioara Perijoc și-a câștigat biletul pentru Paris 2024 în cadrul Jocurilor Europene (medalie de bronz), fiind deocamdată singura olimpică a federației de box amator. La tineret, România a dat lovitura la Campionatul European, cu nouă medalii cucerite (3 de aur – 2 de argint – 4 de bronz). Merită amintite numele campionilor europeni: Florin Ioniță, Mihaela Bădescu, Maria Amalia Niță. La juniori, europeanul s-a desfășurat la Ploiești, iar zestrea de medalii a lotului tricolor a fost impresionantă: 18 medalii, dintre care două de aur, trei de argint și 13 de bronz. Dacă punem la socoteală și rezultatele de la Europenele de cadeți, cu trei medalii (1-1-1), Federația Română de Box are toate motivele să fie mulțumită de rezultatele din 2023.
Alte repere importante ale anului sportiv 2023
-Calificarea naționalei masculine de handbal la Campionatul European 2024, sub comanda lui Xavier Pascual. Handbalul tricolor revine la Euro după o pauză de 28 de ani
-Federația Română de Culturism și Fitness a obținut un rezultat istoric la Campionatul Mondial IFBB de la Santa Susanna (Spania): locul 3 în clasamentul general și 32 de medalii cucerite, dintre care 14 de aur. Acest rezultat vine după performanța de la Campionatul European din luna mai (104 medalii cucerite)
-Performanțele ciclismului românesc: aur la Jocurile Europene prin Vlad Dascălu la cross-country olimpic (sportiv aproape calificat la Paris 2024) și aur continental la cross-country eliminator prin Ede Karoly Molnar.
-Generația de excepție pe care o are scrima la nivel de juniori și cadeți. La Campionatul European din februarie, de la Tallin, sabrerii au obținut opt medalii, dintre care două de aur. O lună mai târziu, la Campionatul Mondial de la Plovdiv, rezervat acelorași două categorii de vârstă, România a confirmat prin echipa masculină de juniori, care a urcat pe treapta a treia a podiumului de premiere.
-”Cazul Simona Halep” – cea mai valoroasă jucătoare de tenis a României a fost suspendată patru ani de Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) în urma unui caz cu foarte multe semne de întrebare. Simona își caută dreptatea la Tribunalul de Arbitraj în Sport de la Lausanne. Să sperăm că va reuși!
Articol scris de Alexandru Enciu și publicat în numărul 120 al revistei Sport în România