Reforma sportului din corporaţii

Daniel Ion

sanatate-copertaEste recunoscut la nivel mondial că sedentarismul şi obezitatea sunt doi dintre cei mai mari duşmani ai oamenilor secolului 21. Se fac proiecte, campanii la scară mare pentru ca sportul, mişcarea şi activitatea zilnică („măcar 30 de minute în fiecare zi”) să fie reincluse într-un „mod de viaţă” al populaţiei robotizate parcă în acest secol al vitezei. Argumentele şi beneficiile practicării sportului, nu numai cel de performanţă dar şi cel ocazional, sunt binecunoscute de toată lumea: un trup mai sănătos, o minte mai limpede, reducerea efectelor îmbătrânirii şi multe, multe altele. Practicat de la vârste fragede, sportul modelează caractere, ne ajută să ne cunoaştem mai bine, să putem lua decizii mai promte şi mai inspirate, să socializăm mai uşor, să fim mai competitivi şi să avem aspiraţii mai înalte. Cu toate acestea, în disputa cu progresul tehnologic activităţile sportive la nivel de masă pierd teren dramatic de la an la an. Puţinul timp liber rămas după zile de muncă tot mai lungi e acaparat agresiv de obicei de telecomanda televizorului cu peste 100 de canale, de tablete, smartphon-uri, calculatoare, cu nenumărate jocuri, filme şi seriale online. În plus şi prietenii „de-o viaţă” pierd teren în faţa celor de pe reţelele de socializare, cu care foarte rar (sau chiar deloc) se poate ieşi la „o miuţă”.

Angajaţii noştri, bolnavii statului

grasi„Peştele de la cap se împute”, este o zicală românească, ce poate explica şi de ce multe dintre măsurile din ultimii ani, privind deprinderea noilor generaţii cu un stil de viaţă din care sportul şi mişcarea fizică să facă parte integrantă, nu dau randamentul scontat. Şi nu are legătură numai cu dezinteresul autorităţilor faţă de sănătatea populaţiei, de sport şi de o reformă serioasă a acestuia. Au crescut numărul orelor de educaţie fizică în şcoli, la fel cel al numărul cluburilor sportive, se construiesc încă terenuri şi săli de sport dar numărul sportivilor scade dramatic. Asta pentru că puterea exemplului dispare pe an ce trece, pe măsură ce, în familii, părinţii abandonează orice idee de sport şi mişcare din cauza timpului liber limitat de programul de serviciu tot mai încărcat. Preocupările marilor angajatori pentru sport şi sănătatea salariaţilor sunt aproape nule, dovadă şi studiul care a arătat că doar 5 la sută dintre companii asigură angajaţilor un abonament la un centru sportiv şi mai puţin de 0.4 % dintre companii au dezvoltat un program sau un centru sportiv propriu.

Consilierul sportiv, un post cheie pentru marile firme!

corporatistiMarii angajatori folosesc team-building-urile ca o soluţie pentru problemele provocate de sedentarism în rândul angajaţilor. Frecvenţa acestora, în cazuri fericite, trimestrială – de obicei anuală – face ca efectele acestor team-buildings să fie aproape nule. COR 2017 (Clasificarea Ocupaţiilor din România) oferă un post cheie pentru marile corporaţii, dacă sănătatea salariaţilor chiar este importantă pentru angajatori: postul de consilier sportiv. La categoria „consilier” în COR 2017 sunt 9 grupe majore şi 100 de categorii de posturi. Consilierul Sportiv intră în grupa de bază 2269, cod COR 226911 şi nu se regăseşte în organigrama niciuneia dintre marile companii, deşi în descrierea acestei meserii, consilierul sportiv este un specialist care se poate adresa „unor grupuri ţintă largi, cu componenţă variată, alcătuite din copii, tineri, adulţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi etc. care sunt interesate să practice în mod constant una sau mai multe forme de pregătire fizică pentru menţinerea stării de sănătate, îmbunătăţirea capacităţilor motrice, dezvoltarea armonioasă a organismului şi petrecerea plăcută a timpului liber şi care au nevoie de îndrumare de specialitate şi orientare corectă privind desfăşurarea activităţilor sportive în corelaţie cu profilul somato-funcţional propriu, interesele şi preferinţele individuale exprimate”.

„Roboţii” umani au nevoie de diete stricte

prieteni-virtualiGeneraţiile Daciadelor şi ale Universiadelor au încă în memorie sfatul părinţilor că au numai de câştigat cei „cu mapa”, faţă de cei „cu sapa”. Din punct de vedere al sănătăţii angajaţilor anului 2017 lucrurile s-ar putea să nu fie chiar aşa. Este demonstrat ştiinţific că efortul intelectual nu justifică un regim alimentar mai consistent. Ba chiar dimpotrivă. Majoritatea celor care depun o muncă intelectuală se mişcă destul de puţin, ducând de obicei un mod de viaţă sedentar, ceea ce înseamnă că ar trebui ca masa lor să fie limitată din punct de vedere al alimentelor care servesc ca principale surse de energie. Creierul are nevoie de o alimentaţie completă, însă valoarea calorică a hranei consumate n-ar trebui să depăşească 3.000 de calorii pe zi. Asta, în timp ce un zilier în construcţii, spre exemplu, ar putea consuma fără teama un creşteri considerabile în greutate până la 6 – 7.000 de calorii. Un studiu realizat pe trei eşantioane de salariaţii – profesiuni legate de munca fizică mecanizată, muncă grea nemecanizată şi profesiuni fără legătură cu munca fizică a arătat că valoarea calorică a hranei recomandate pentru prima categorie este de circa 3.500 de calorii/zi, pentru a doua categorie 5-6.000 de de calorii/zi, iar pentru a treia 3000 de calorii/zi. Spre exemplu, cheltuielile energetice pentru un cosaş se ridică la aproape 7.000 de calorii, în timp ce pentru un şofer pe cositoare circa 3.500 de calorii, iar pentru un angajat de birou al unei multinaţionale la până în 2.700 de calorii.

Premieră naţională la UMF Târgu Mureş

cantarÎncepând cu anul universitar 2017-2018, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş va include printre programele de studii masterale şi „Educaţie fizică şi consiliere sportivă”. „Implementarea şi dezvoltarea proiectului de consiliere sportivă se încadrează în tendinţele actuale, specifice contextului european, de extindere a unor noi ocupaţii, impuse de evoluţia socio-economică şi culturală din spaţiul comunitar”, a declarat prof.univ.dr. Nicolae Neagu, de la UMF Tg. Mureş.

1.800 de calorii pe zi este minimum necesar pentru un adult, indiferent de sex sau activitatea pe care o depune zilnic, conform unui studiu al Organizaţiei de Alimentaţie şi Agricultură al Naţiunilor Unite. În România, recomandările de necesar zilnic de calorii pentru un adult sunt între 2.500-3.000 pentru bărbaţi şi 2.000 – 2.500 pentru femei.

leave a reply