Oficial, în lumea bună

copertaRomânia a intrat cu succes în rândul celor 15 ţări organizatoare de Cupă Mondială. Râşnovul şi-a dezvoltat o bază de trambuline, iar de curând a găzduit pentru al patrulea an consecutiv două etape la feminin din cadrul prestigioasei competiţii

Marius Huţu

Interesul pentru sporturile de iarnă este în creştere şi în România, iar după câţiva paşi făcuţi la nivel de infrastructură, ţara noastră a intrat în competiţii şi prin aducerea unor competiţii de top. Aşa cum este cazul şi Cupei Mondiale la sărituri cu schiurile – feminin, desfăşurată la baza de trambuline de la Râşnov, pe Valea Cărbunării. Întrecerile au deja un mic istoric, din moment ce localitatea din judeţul Braşov a ajuns la a patra ediţie.

Întrecere onorată inclusiv de campioana olimpică en-titre

japoneza-schiCupa Mondială s-a disputat la sfârşitul lunii ianuarie, în prezenţa a câtorva mii de spectatori, cu 41 de sportive la start. Cele mai bune din lume, în frunte cu campioana olimpică de la Soci, Carina Vogt (Germania), alte campioane mondiale, câştigătoare de Cupe Mondiale ș.a. Cele două etape disputate pe parcursul a două zile, pe trambulina cu punctul de construcţie HS100 metri, au fost câştigate de Maren Lundby (Norvegia) şi Sara Takanashi (Japonia), adică primele două sportive în ierarhia la zi a Cupei Mondiale.
Printre participante s-au numărat şi două sportive din România, Dana Haralambie şi Diana Trâmbiţaş. Prima, deja familiarizată cu întrecerile din Cupa Mondială, s-a calificat de fiecare dată pentru manşa secundă, în ambele zile fiind clasată pe locul 24 şi adunând puncte în ierarhia competiţiei. A doua sportivă, în vârstă de 15 ani, nu a trecut de prima manşă, dar având în vedere vârsta ei se poate spune că participarea a fost un prim pas încurajator către marea performanţă.

Timpul a ţinut cu organizatorii

trambulina”Am trecut cu bine şi de a patra ediţie. La fel ca şi precedentele ediţii, toţi participanţii, împreună cu oficialii de la Federaţia Internaţională, au plecat cu aceeaşi impresie bună, nu numai despre organizarea competiţiei, dar şi despre gazdele noastre de la Râşnov, care în fiecare an au fost într-adevăr români adevăraţi”, au fost primele impresii povestite de Puiu Gaşpar, secretarul general al Federaţiei Române de Schi şi Biatlon.
Dacă în anii precedenţi au mai fost probleme din cauza lipsei zăpezii, în acest an vremea a ţinut din plin cu organizatorii, din moment ce a nins foarte mult în această perioadă. ”De regulă se spune că la omul sărac nici boii nu trag, dar acum timpul a fost excelent. Am avut zăpadă şi am avut şi parteneri mai mult decât serioşi. Multumesc Primăriei Oraşului Râşnov, care a venit la timp să ne susţină, datorită faptului că nu am avut finanțare în acel moment, şi nu în ultimul rând ministrul Tineretului şi Sportului, domnul Marius Dunca. A fost aproape de noi, a înţeles importanţa acestei competiţii. Faptul că au venit cele mai bune 30 de sportive ale lumii, în frunte cu campioana olimpică en-titre de la Soci, spune foarte multe”, a declarat Puiu Gaşpar.

Se fac deja pregătiri pentru ediţia 2018

După patru ediţii în care a făcut faţă cu succes provocării de a găzdui o etapă de Cupă Mondială, Râşnovul şi-a propus să readucă întrecerea şi în anii care vor urma. ”Etapa din România rămâne în calendar, am avut deja asigurări în acest sens, am discutat cu directoarea Cupei Mondiale, Chika Yoshida, care a fost prezentă la competiţie. Încercăm să stabilim o dată exactă până la Conferinţa FIS de la Zurich, pentru că în sezonul următor sunt Jocurile Olimpice şi o lună de zile nu se pot desfăşura Cupele Mondiale. Sunt sigur că vom găsi înţelegere, să nu facem cum a ne-a propus oficialul FIS, etapă în luna decembrie, ci să ne ducem undeva în ianuarie”, a precizat liderul Federaţiei Române de Schi şi Biatlon.

Buget de aproximativ 1 milion de lei

gaspar-duncaBugetul unei astfel de competiţii este în jurul unui milion de lei (aproximativ 220.000 de euro). ”Este o sumă mică, pentru că noi avem deja infrastructura sportivă pusă la punct. Sper ca în acest sezon, în acest an, să putem să mai punem la punct şi alte lucruri strict necesare şi care de regulă le închiriem de la terţi. Să putem să le luăm prin Ministerul Tineretului şi Sportului şi să rămână ale bazei sportive, pentru că avem de gând să aducem şi alte competiţii mondiale, chiar de băieţi”, a adăugat Puiu Gaşpar. În 2018, Râşnovul va găzdui un Grand Prix de vară la masculin, unde regulile sunt mult mai stricte, ”iar în funcţie de modul de organizare al acestui Grand Prix, putem să luăm şi o Cupă Mondială de sezon de iarnă”, a mai spus oficialul FRSB.

Rezultatele încep să se vadă

În mod clar, organizarea unei competiţii de talie mondială în România este un câştig pentru sporturile de iarnă de la noi. Informaţiile ajung mult mai uşor către sportivi, către publicul spectator, iar progresul din punct de vedere al performanţei începe să se facă simţit. ”Cred că putem spune în acest moment că am intrat în lumea bună a celor 15 organizatori de Cupe Mondiale din lume. Iar acel program pe care l-am început încă de la sfârşitul deceniului trecut, OMV Move & Jump în cadrul Proictului <<Costruim pentru Viitor>>, şi-a atins ţelul. Avem deja locul 4 la Campionatele Mondiale de juniori cu Dana Haralambie, avem deja o calificare pentru Jocurile Olimpice cu o fată şi sperăm ca şi cu băieţii să mergem la Pyeongchang. La Jocurile Olimpice din 2018 ne dorim să mergem într-o formulă completă pentru săriturile cu schiurile, fete şi băieţi, care ar fi un element nou pentru Federaţia Română de Schi şi Biatlon”, a afirmat Puiu Gaşpar.
Dana Haralambie este deja o certitudine pentru Cupa Mondială, dar din spate vin alte două sportive, Diana Trâmbiţaş şi Carina Militaru. Motiv pentru care Federaţia de specialitate mizează pe faptul că în viitorul apropiat România va putea aborda în premieră etapele de Cupă Mondială şi cu echipă completă de fete. Săriturile cu schiurile s-au dezvoltat frumos şi sănătos pe toate fronturile în ultimii ani, infrastructură, organizare de competiţii internaţionale, creştere de copii şi juniori, astfel că n-ar fi exclus ca această disciplină să ne furnizeze câteva suprize plăcute în următorii 5-10 ani la nivel de performanţă internaţională. În orice caz, toate realizările care vor veni de acum încolo vor fi un mare plus pentru sporturile de iarnă din România, sărace în rezultate de top, dacă ne raportăm la întreaga istorie.