Voleibalista Roxana Bacşiş s-a transferat în Franţa după ce a câştigat Challenge Cup cu CSM Bucureşti. Joacă la Nantes, într-un oraş lipsit de stres, care iubeşte sportul
Alexandru Enciu
Roxana Bacşiş este una dintre cele mai valoase jucătoare de volei din România. Componentă a echipei naţionale, Roxana a strălucit în sezonul competiţional 2015-2016, când a cucerit alături de CSM Bucureşti primul trofeu european din istoria voleiului feminin românesc, Challenge Cup. Procentajele sale de excepţie au făcut-o imediat remarcată, iar ofertele nu au întârziat să apară. Au dorit-o atât echipele de top din ţară, cât şi formaţii din Polonia, Italia şi Franţa. Roxana a ales în cele din urmă oferta care să-i ajute cel mai mult în carieră. ”N-a fost cea mai consistentă din punct de vedere financiar, dar am ales Nantes pentru că am considerat că am nevoie de o etapă intermediară înainte de a pleca într-un campionat mai puternic. Consider că mi-am calculat bine paşii, iar în această etapă nu banii sunt cei mai importanţi. A contat pentru mine şi faptul că urma să le am colege pe Laura Pihlajamaki şi Ana Tiemi Takagui, cu care am jucat la CSM Bucureşti”, spune frumoasa sportivă în vârstă de 28 de ani.
Revista Sport în România a vizita-o pe Roxana Bacşiş la Nantes. Este duminică, 13 noiembrie, iar oraşul pare amorţit. ”Aşa este duminica, niciun magazin nu este deschis, în afara restaurantelor. Este o zi rezervată familiei şi sportului”, spune Roxana. Vine la întâlnire alături de soţul ei, Vlad, un tip bine ancorat în realitatea voleiului, şi nu doar românesc. Cu sprijinul lui s-a conturat echipa CSM-ului din sezonul trecut, care a câştigat Challenge Cup, el a fost sfătuitorul steliştilor când au decis să-şi reclădească echipa masculină de volei. Iar Steaua este acum surpriza Diviziei A1 la volei masculin. Pentru a fi alături de soţia sa, Vlad şi-a luat concediu fără plată.
Prezentare pentru voluntari
Familia Bacşiş beneficiază de condiţii bune la Nantes, casă, maşină, tot ce este nevoie. ”Cred că nu e atât de important cum stăm, pentru că la acest nivel peste tot sunt anumite standarde sub care nu se coboară. Mai important ar fi să prezentaţi modul în care francezii manageriază voleiul, sistemul de desfăşurare, respectul faţă de spectatori şi sponsori. Acestea sunt aspectele pe care cei din ţară ar trebui să încerce să le preia”, spune Roxana. În vară, a ajuns la Nantes cu ceva întârziere faţă de colegele sale, din cauza unei acţiuni la echipa naţională. N-a fost o experienţă prea plăcută pentru ea. Deşi a venit după un sezon fantastic, selecţionerul nu a considerat că poate fi şi titulară la echipa naţională. Uneori, chiar şi o astfel de decizie poate să ”ciobească” încrederea unui sportiv. ”Când am ajuns la Nantes, am avut două prezentări oficiale. Prima n-a fost pentru sponsori sau pentru public, ci pentru voluntari. În Franţa, voluntarii sunt foarte importanţi şi practic contribuie la tot ce înseamnă bunul mers al echipei. Evenimentul a avut loc într-un Pub, iar toţi au fost impresionaţi că am vorbit în franceză. Mi-am folosit cunoştinţele din şcoală, de la orele de franceză, deşi am nevoie de lecţii pentru a mă perfecţiona. Deja lucrez cu un profesor pe linia aceasta. Abia a doua prezentare a fost în faţa sponsorilor şi partenerilor”, povesteşte voleibalista.
Voley-Ball Nantes este o echipă de mijlocul clasamentului în Franţa, iar cea mai bună performanţă din istorie este un loc 2. Bugetul echipei este de peste 1 milion de euro, bani care vin de la municipalitate. ”Aici, municipalitatea susţine toate echipele în aceeaşi măsură. Fiecare primeşte aceeaşi sumă, iar diferenţa se face prin aportul sponsorilor. Şi noi avem o mulţime de sponsori, mai mari sau mai mici. Fiecare este foarte important, chiar şi cel care ne dă tricourile de antrenament. Aici orice ban contează şi este preţuit cel care îl oferă. De exemplu, după fiecare meci suntem obligate prin regulamentul de ordine interioară să mergem la salonul VIP şi să discutăm cu sponsorii. Una dintre noi ţine un discurs în care explică ce s-a întâmplat la meci şi le mulţumeşte tuturor pentru suport. Mie încă nu mi-a venit rândul să vorbesc. Aici nu contează dacă pierzi sau câştigi, nu există tensiunea şi presiunea de acasă. Toţi sunt relaxaţi”, spune Roxana.
Campionat cu multe particularităţi
În prima ligă din Franţa sunt 12 echipe, iar campioană este Saint Raphael. De mai bine de două decenii, campionatul este dominat de Cannes, dar la finele sezonului trecut s-au răsturnat valorile, ca o consecinţă a echilibrului, dar şi a sistemului play-off. ”Saint Raphael a încheiat sezonul regulat pe locul 7, dar a câştigat titlul. Aici, în Franţa, în cupele europene ajungi prin trei variante. Te clasezi între primele patru în sezonul regulat, faci finala sau câştigi Cupa. Noi avem ca obiectiv să ajungem în cupele europene”, mărturiseşte jucătoarea.
Roxana a avut nevoie de câteva meciuri pentru a se acomoda în campionatul Franţei. Din cauza întârzierii cu care a venit la echipă, dar şi a particularităţilor campionatului francez. ”Aici se joacă cu o minge ceva mai grea decât eram eu obişnuită în ţară. Apoi, stilul de joc este foarte combativ, la sacrificiu, se apără fantastic. Nu este nicio echipă care poţi să spui că este slabă în campionat. Oricare poate să piardă cu oricine, iar din acest punct de vedere campionatul este atractiv şi interesant. Mai e o particularitate, după primele două seturi se face o pauză de zece minute. La meciul nostru cu Bezierre, am avut 2-0 la seturi, s-a făcut pauză şi s-a întors meciul. Pauza se face pentru public, pentru spectacol. Este o întreagă industrie care produce în jurul unui meci de volei”, afirmă Roxana Bacşiş. Sâmbătă, pe 12 noiembrie, VB Nantes s-a impus în deplasare la Evreux, scor 3-1, într-un meci în care românca şi-a regăsit ritmul, fiind una dintre cele mai bune jucătoare ale echipei sale.
Sala în care joacă echipa din Nantes are numai 800 de locuri şi este întotdeauna plină. Cele mai importante meciuri sunt jucate într-o sală de 2.500 de locuri. ”Avem suporteri speciali. Vin după noi la toate meciurile, indiferent unde jucăm. Iar în Franţa distanţele sunt mari. La foarte multe meciuri mergem cu avionul”, explică jucătoarea.
Întâlnirea cu Roxana a durat fix o oră. La plecare, am descoperit şi (probabil) singurul magazin alimentar deschis la Nantes. Se numeşte Oltenia Alimentation şi este unul cu specific românesc. La Nantes trăiesc cam 3.000 de români, iar Roxana Bacşiş şi soţul ei, Vlad, sunt desigur doi dintre cei mai cunoscuţi.