Dincolo de declarațiile de presă, mare parte a antrenorilor din sportul românesc sunt încă de părere că sportul de înaltă performanță și învățătura nu pot merge ”mână în mână”, din cauza timpului prelungit de „studiu” pe care-l presupun cele două activități.
Drumul spre Jocurile Olimpice, spre podiumul marilor competiții este într-adevăr unul lung, de muncă, antrenamente și competiții, cu program cazon, programat strict pe fiecare 24 de ore și pe mai mulți ani. Puțini sportivi de mare performanță reușesc să includă și program de învățătură în rutina lor zilnică. Asta cu toate că majoritatea găsesc câteva zeci de minute zilnic, poate chiar ore, pentru rețelele social-media și pentru multe alte activități, ”de relaxare”.
Motivul principal pentru care învățătura nu „merge mână în mână” cu marea performanță (la care, în majoritatea sporturilor, se ajunge după 18 ani, deci după terminarea liceului) este legat de educație. De ”cei șapte ani de acasă” ai sportivului și, următorii șapte de la sală, de educația antrenorilor, de educația conducătorilor de cluburi, a șefilor de federații… Sistemul american, în care e nevoie de un anumit nivel de învățătură (medie școlară) pentru a putea fi inclus în loturile/echipele sportive, pare la noi o ”reclamă” care nu prinde în Est.
Medicamentul pentru analfabeții funcționali
Se vorbește tot mai mult (cu argumente pertinente) de analfabeții funcționali pe care-i scoate pe bandă școala românescă în ultimii ani. O avea vreo legătură cu faptul că sportul nu este o prioritate a guvernanților? Cu lipsa orelor de sport, a programelor sportive pentru elevi și studenți și a infrastructurii necesare pentru sportul de masă?
Într-un studiu al Universității Oxford publicat în Nature Neuroscience, participanții care au început să practice o rutină sportivă zilnică s-au dovedit (după RMN) a avea o creștere de 5% a materiei cerebrale. Zonele creierului ”afectate de sport” includ cele dedicate memoriei, conștientizării, învățării, contribuind la coordonarea ochi-mână, cu efecte directe asupra abilităților de comunicare socială, citire, scriere și matematică.
Modelul Englez
Strategia ”Sport England către o națiune activă”, impusă printr-un program guvernamental, se concentrează pe sportul de masă, cu rezultate rapide în sportul de performanță și rezultate benefice pe toate palierele sociale și profesionale. Ea se adresează tuturor persoanelor, indiferent de vârstă și aptitudini să-și facă hobby-uri sportive, apreciindu-se că: ”Sportul conduce la creșterea productivității, concentrării și echilibrului în viață. Lipsa mișcării înseamnă că oxigenul nu circulă așa cum ar trebui în întreg organismul, ceea ce provoacă depresie, anxietate, somn de proastă calitate sau atitudini negativiste. Odată ce o persoană începe să facă sport și să asculte muzică, serotonina este eliberată și în doar 10 minute începe să dispară sentimentele de depresie sau lipsa de energie.”
”Sportul și exercițiile fizice eliberează, de asemenea, endorfine în corp, ceea ce declanșează un sentiment pozitiv, similar cu cel al morfinei, mulți alergători și sportivi experimentând sentimente euforice. Sportul sporește, de asemenea, concentrarea mentală și capacitatea de a învăța noi abilități care, la rândul lor, sporesc încrederea și credința în sine.”, spune Stephanie McCurdy.
Schimbarea în trepte
Părinți / Înainte de a interzice copiilor să meargă la un club, la o echipă sau la joacă pentru a nu neglija temele, părinții ar trebui să citească, măcar câteva, dintre studiile care demonstrează că impactul pozitiv al sportului se întinde dincolo de beneficiile fizice sau de sănătate, contribuind și la performanțe academice ridicate pentru un copil. Un raport publicat de Pedriatrics Journal a arătat că elevii care fac și sport regulat își îmbunătățesc capacitatea de învățare. Revista ”Brain Research” a publicat un material prin care demonstrează că exercițiile cardiovasculare consistente, duc la o mai bună funcționare a creierului și a memoriei, activând și stimulând hipocampul (partea creierului responsabilă de învățare și memorie). Un experiment al Universității Stanford a constatat o îmbunătățire considerabilă a gândirii divergente – capacitatea de a dezvolta noi idei, nu doar de a ajunge rapid la răspunsul corect simplu – pentru copii care fac sport în mod regulat.
De asemenea, potrivit Institutului de Medicină Sportivă, copiii care sunt mai activi își pot concentra mai bine atenția, au amintiri mai puternice și pot dezvolta abilități mai bune de rezolvare a problemelor decât copiii mai puțin activi.
Sportivi / Când decid să se dedice total sportului (și să profite la maximum de prevederile Ordinul Ministerului Educației Naționale, nr. 4925 / 08.09.2005, art.62, privind scutirea de frecvență pentru sportivii de performanță), tinerii performeri ai trebui să știe că peste 95 % dintre cei care au procedat la fel au avut mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, cu un salariu decent, după încheierea carierei sportive. Școala poate și trebuie să meargă ”mână în mână” cu sportul pentru a ajunge cu adevărat la potențialul maxim și a profita pe deplin de toate beneficiile sale.
Antrenori / Ministerul Tineretului și Sportului, COSR, conducerea federațiilor îi responsabilizează direct pentru declinul sportului românesc pe ”formatorii” actuali, mare parte de școală veche. Într-o lume într-o mișcare accelerată, cu progrese științifice și tehnologice majore, antrenorii, în mare parte, nu au capacitatea de a se instrui permanent și rămân la metodele ”din vremea lor”, care nu mai dau rezultate. Perfecționarea și învățarea continuă este o necesitate și pentru antrenori.
Conducători / Cursurile de perfecționare pentru antrenori, de educație pentru sportivi și de instruire în management pentru ei sunt o necesitate. În cazul în care funcția de președinte, de secretar general, de membrii ai Birourilor federale și comitetelor directoare ar reprezenta și o obligație de a face, atunci, majoritatea federațiilor ar gestiona mult mai atent procesul de educație școlară pentru sportivii loturilor/echipelor naționale. Poate chiar găsind soluții pentru cursuri online și meditatori pentru sportivii cu aptitudini deosebite, cu obiective individuale de medalii la marile competiții.
Când trupul nu lucrează, lenea se instalează
Sportivii de mare performanță pot confirma că, atunci când sunt nevoiți să-și întrerupă activitatea o perioadă mai lungă (pe fond de accidentări, de ieșiri din formă, ratarea unui obiectiv important), și lenevesc, apare rapid și o lentoare mentală, adesea însoțită de schimbări de dispoziție și de scăderea a capacității de concentrare și memorare.
De la vârf la bază
Suzzane Laidlaw a explicat de ce oamenii de succes au în rutina zilnică și program sportiv în materialul ”Impactul sportului asupra creierului”, considerând că succesul intelectual depinde într-o mare măsură și de forma sportivă. Cele mai importante beneficii ale sportului pentru creier sunt:
• Sporește starea de spirit
• Îmbunătățește funcția de memorie
• Protejează creierul împotriva bolilor precum Alzheimer.
În plus, Justine Whitchurch, fondatorul The Life Factory, afirmă că aderarea la o sală de sport și găsirea unui antrenor personal au schimbat modul în care a făcut față provocărilor vieții. „Există o corelație semnificativă între o bună sănătate fizică și o sănătate mintală puternică. Unele dintre beneficiile imediate, tangibile, ale exercițiilor fizice includ reducerea stresului, scăderea tensiunii arteriale și stabilizarea ciclurilor de somn. Ca să nu mai vorbim, că sportul este o distragere psihologică imediată de la stres și anxietate”.
Mărturii ale specialiștilor:
Michael Henson, de la Cardiff Sports Nutrition, spune: „Sute de studii au arătat că exercițiile fizice regulate sunt un mod sigur de a controla nu numai depresia, ci chiar de a o preveni, în primul rând. În plus, antrenamentul are foarte puține efecte secundare în comparație cu unele medicamente, cum ar fi antidepresivele. Nu numai că exercițiile fizice te-ar ajuta mental imediat prin eliberarea de endorfine (substanța chimică care se simte bine, produsă în mod natural în corpul tău), dar, potrivit Alzheimers.org.uk, demența și alte boli cognitive pot fi reduse cu până la 30% dacă cineva urmează o activitate fizică regulată.”
John J. Ratey, MD, profesor clinic asociat de psihiatrie la Harvard Medical School și specialist al Weight Watchers susține: ”Activitatea creierului (inclusiv eliberarea hormonilor care dau starea de bine, cum ar fi dopamina, serotonina și norepinefrina, poate însemna o dispoziție mai bună pe termen scurt cu anumite medicamente. Cu toate acestea, dacă în loc de medicamente și alte soluții ajutătoare faceți sport, pe termen lung veți avea și o minte mai puternică și un creier mai eficient și mai sănătos, deoarece exercițiile fizice ajută la producerea GABA (o substanță chimică cu proprietăți calmante) într-o zonă a creierului numită hipocampus. Sportul te echipează corespunzător pentru a combate stresul și sentimentele de depresie.”
Articol publicat în numărul 90 al revistei „Sport în România”.