Fundația

Ca urmare a unui amplu studiu de cercetare, FSSU a prezentat Ministerului Educaţiei Naţionale un proiect pilot, prin care sportul românesc să treacă printr-un proces serios de reorganizare, pornind de la baza piramidei pentru performanţă: şcoala.

Daniel Ion

Sportul românesc este într-un picaj dramatic, lucru cunoscut şi recunoscut şi de oficialităţi. Motivele sunt diverse, pornind de la lipsa infrastructurii, a finanţării eficiente, a specialiştilor în domeniu, a implicării persoanelor autorizate, dar mai ales a scăderii drastice a bazinului de selecţie şi a interesului pentru o reconstrucţie serioasă, pornind de la fundaţie: sportul şcolar şi universitar. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar a primit „undă verde” din partea MEN să întocmeacă un plan temeinic de optimizare şi reorganizare, cu necesităţi financiare şi efecte pe termen mediu şi lung în rândul şcolarilor şi studenţilor, pornind de la un „judeţ pilot”, urmând ca în funcţie de rezultatele obţinute să se dezvolte ulterior pe tot teritoriul ţării. A fost ales judeţul Iaşi, ţinându-se cont şi de tradiţia sportivă a acestuia, iar studiul a fost alcătuit de dl. Constantin Căliman, director adjunct al FSSU.

919.049 locuitori, cât mai mulţi campioni

Cu o populaţie de 919.049 locuitori, judeţul Iaşi beneficiază de un număr de 211 structuri sportive, din care: 11 cluburi sportive de drept public, 198 de cluburi sportive de drept privat, 2 cluburi sportive societăţi pe acţiuni şi 107 asociaţii sportive şcolare înfiinţate, cu CIS emis. În urma studiului a rezultat că în încercarea de a construi un sistem piramidal funcţional, cu baza în şcoala ca bazin de selecţie pentru sportul de masă, trebuie stabilite ramurile de sport cu tradiţie din judeţ, cele care mai sunt active şi bine organizate, dar ținând cont de infrastructura existentă. În funcţie de dimensiunea unităţii de învăţământ/numărului de elevi, trebuie împărţite unităţile de învăţământ pe categorii tip A(>500), B(>200), C(>50). Fiecărui tip de şcoală, i se va aloca un anumit buget, în functie de numărul de elevi, infrastructura existentă precum şi numărul de ramuri sportive practicate. Studiul a scos în evidenţă că la totalul de 101.571 de elevi de pe raza judeţului sunt doar 4 unităţi de învăţământ cu profil sportiv şi un număr total de elevi sportivi de performanţă de 0,45%.

Anomalii constatate

Ca urmare a acestui amplu studiu s-a constatat că numeroase sporturi de tradiţie sunt într-un picaj dramatic, având zero secţii înfiinţate în cadrul ASS-urilor, că nu există niciun fel e preocupare pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, că sprijinul autorităţilor locale este minim, la fel ca şi posibilităţile financiare, că nu există un cadru organizatoric bine definit în cadrul Asociaţiilor Sportive Şcolare, că sunt extrem de puţini elevi spotivi legitimaţi (0,45%) şi că medicina sportivă este inexistentă. „Tragem de aici concluzia că, la înfiinţarea ASS-urilor nu s-a ţinut cont de nicio strategie de dezvoltare a sportului la nivel de judeţ. De asemenea, în timp, cluburile cu tradiţie din judeţ, nu au dezvoltat o relaţie bună cu ISJ Iaşi şi nici cu unităţile de învăţământ, foarte multe ASS-uri neavând practic activitate. Relaţia cu autorităţile locale şi centrale este afectată de slaba finanţare, lipsa unui cadru organizatoric bine reglementat, dar mai ales a unei strategii care să puna bazele unei organizări sănătoase”, a arătat proiectul pilot al FSSU.

Măsuri care se impun:

1. Stabilirea prin OM al MEN a cadrului organizatoric şi a surselor de finanţare pentru ASS-uri;
2. Infiinţarea ASS-urilor la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, şcolar şi universitar;
3. Implementarea proiectului de reorganizare a sportului şcolar prin activarea ASS-urilor şi finanţarea lor;
4. Inventarierea infrastructurii sportive.
5. Implicarea mai activă a factorilor de decizie la nivel de administraţie locală pentru relansarea sportului şcolar şi a sportului universitar.
6. Introducerea portofoliului Elevului Sportiv şi statutul Studentului Sportiv;
7. Introducerea EFS pe lista disciplinelor la examenul de bacalaureat;
8. Construirea de infrastructură sportivă adaptată la tendinţele actuale în domeniu. Modernizarea infrastructurii existente;
9. Introducere în lista Criteriilor de Evaluare ARACIP/ARACIS, de criterii privind: numărul de sportivi legitimaţi, rezultatele sportive obţinute în anul şcolar/universitar precedent;

Obiectivele implementării proiectului pe termen scurt şi mediu:

„Mărirea bazei de selecţie prin promovarea practicării în mod continuu şi suţinut de către cel puţin 60% din elevii de pe raza judeţului Iaşi. Ţinta este creşterea de la 0.45% la 10% elevi sportivi de performanţă legitimaţi în următorii 3 ani;
Implicarea activă a familiei ca factor de încurajare şi participare, ca suporter la întrecerile sportive la care copiii participă;
Dezvoltarea fenomenului ,,fan – support”, implicarea activă a Asociaţiilor de Părinţi ca organizaţie cofinanţatoare, părinţii ca suporteri dar şi voluntari în organizarea şi participarea la întrecerile sportive a copiilor lor;
Implicarea activă a autorităţilor locale;
Participarea activă a judeţului Iaşi în proiecte Erasmus+ şi alte proiecte (transfrontaliere) sportive şcolare şi universitare;
Dezvoltarea conceptului de industrie a sportului;
Crearea de locuri de muncă în domeniul sportului şcolar şi universitar
Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a resursei umane.