Ministerul Tineretului şi Sportului a împărţit Federaţiilor Naţionale un buget de aproximativ 100 de milioane de lei. Podiumul este ocupat de gimnastică, canotaj şi handbal. Cu medalii câştigate la Jocurile Olimpice, scrima, tenisul şi luptele au primit majorări semnificative
Marius Huțu
Luna martie a venit cu veşti bune pentru Federaţiile Sportive Naţionale. 60 din cele 74 de federaţii au îndeplinit condiţiile de finanţare şi au semnat contractele cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Forul condus de Marius Dunca a împărţit un buget în valoare de aproximativ 94 de milioane de lei, dintre care 66 de milioane de la bugetul de stat şi restul din venituri proprii. La începutul anului, MTS aprobase pentru 11 federaţii alte 6,44 milioane de lei de la bugetul de stat şi 84.000 de lei din venituri proprii, în regim de urgenţă şi în limita a 8,33% din suma alocată pentru federaţiilor sportive naţionale în anul 2016.
La fel ca şi în anii precedenţi, în urma aplicării criteriilor de finanţare pentru programul ”Promovarea sportului de performanţă” au rezultat patru grupe valorice. În prima grupă au intrat, aşa cum era firesc, sporturile olimpice la care România emite pretenţii la fiecare competiţie majoră de vară şi de iarnă.
Raportat la 2016, la vârf s-au produs câteva modificări însemnate. De pe locul 4, gimnastica artistică a urcat direct pe prima poziţie în ierarhia anului, în timp ce atletismul a ieşit după mulţi ani de pe podium.
Gimnastica, lider cu ajutorul Campionatului European
Gimnastica artistică a ţinut sportul românesc în spate ani la rând la Jocurile Olimpice, dar în 2016 declinul a fost dramatic. Şi totuşi, sportul Nadiei Comăneci, Laviniei Miloşovic, Andreei Răducan, Sandrei Izabaşa, Cătălinei Ponor, iar exemplele pot continua pe alte câteva rânduri, are cea mai mare finanţare din acest an, adică 7,17 milioane de lei. Explicaţia este însă simplă: România găzduieşte la sfârşitul lunii aprilie, la Cluj-Napoca, o competiţie de mare anvergură, Campionatul European. Întrecerile sunt privite şi ca un nou start pentru gimnastica românească, iar cea mai mare parte a creşterii bugetare, de 1,77 milioane de lei, a fost îndreptată către organizare.
Canotajul a căzut pe 2, dar a crescut ca buget
Lider în 2016, canotajul se situează în acest an în preajma gimnasticii, având un buget mai mic cu 100.000 de lei. Dar disciplina care ne-a adus o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio cu barca de 8+1 nu a scăzut şi din punct de vedere al alocaţiei bugetare. Din contră, suma a crescut cu 675.000 de lei. Este adevărat, 500.000 de lei din bugetul total sunt destinaţi pentru întreţinerea bazelor sportive. Pe lângă Snagov, Federaţia Română de Canotaj are cheltuieli şi cu baza de pregătire de la Năvodari, în posesia căreia a intrat în 2016. Anul trecut, suma destinată pentru întreţinere şi funcţionare a bazelor era de 300.000 de lei.
Handbalul continuă pe trendul ascendent
Handbalul este sportul care s-a menţinut pe treapta a treia la capitolul finanţare, dar şi-a continuat trendul de creştere din punct de vedere al alocaţiei bugetare. CSM Bucureşti a câştigat Liga Campionilor în 2016, dar mai ales loturile naţionale de seniori au toate şansele să se califice împreună la turneele finale în această vară, ceea ce ar însemna o premieră pentru ultimii 7 ani. Creşterea handbalul la buget a fost de 952.000 de lei.
Baschetul, plus 2,67 milioane de lei
România găzduieşte în acest an două competiţii majore, care vor atrage atenţia multor naţiuni. Pe lângă Campionatul European de gimnastică, Clujul va găzdui în vară şi o grupă de la Campionatul European de baschet masculin. Spania, Croaţia şi Cehia sunt trei din marile echipe naţiomale care vor juca în Polivalenta din Cluj. Astfel, Federaţia Română de Baschet a primit un supliment de 2,67 milioane de lei, dar jumătate din sumă a reprezentat exclusiv taxa de organizare a grupei turneului final. De remarcat faptul că baschetul a urcat pe locul 4 în ierarhia bugetelor, fiind un sport inclus în a doua grupă valorică.
Medaliile olimpice au adus un plus în vistieria federaţiilor de scrimă, lupte şi tenis
Rezultatele din ultimul an înregistrate de sportul românesc s-au reflectat destul de bine şi la capitolul finanţări. În urma medaliilor câştigate la Jocurile Olimpice de la Rio, Federaţiile de Scrimă, Tenis şi Lupte au primit majorări importante la buget. Medalia de aur cucerită de echipa feminină de spadă a adus un plus de 1,7 milioane de lei la bugetul Federaţiei de Scrimă. De altfel, disciplina care l-a propulsat şi pe Mihai Covaliu în fruntea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român a avut o creştere spectaculoasă din acest punct de vedere. Spre exemplu, în 2015, scrima primea de la MTS doar 3,76 milioane de lei, după 2 ani de zile creşterea fiind de aproape 40%. Dacă gimnastica şi baschetul n-ar fi organizat competiţii internaţionale de top, atunci scrima s-ar fi situat, foarte probabil, pe locul 4 în topul finanţărilor, după canotaj, handbal şi atletism. Argintul lui Tecău şi Mergea de la Rio, dar şi rezultatele fetelor în circuitul internaţional, în special în Fed Cup, au adus tenisului un plus de aproape 1 milion de lei, la fel ca şi luptelor, după bronzul olimpic al lui Albert Saritov.
Halterele şi Kaiac-Canoe au pierdut după scandalurile de dopaj
Pe de altă parte, Ministerul Tineretului a taxat federaţiile care au dezamăgit sau au greşit în 2016, în special din punct de vedere al dopajului. Atletismul a stagnat ca alocaţie bugetară, motiv pentru care a ieşit în premieră de pe podium în ultimii ani. Halterele au scăzut după scandalul de dopaj în care a fost implicat Gabriel Sîncrăian. Cel mai mult de suferit a avut Federaţia Română de Kaiac-Canoe. După ce tot lotul olimpic a fost depistat pozitiv, MTS a redus bugetul acestui for cu aproximativ 1,5 milioane de lei, astfel că a ieşit din Top 10 şi a alunecat până pe locul 16 cu un buget de 2,6 milioane de lei.
Ca şi bilanţ plus – minus, 16 federaţii din Top 20 au primit alocaţii majorate în 2017, iar 4 federaţii trebuie să se desfăşoare cu bugete mai mici primite de la MTS. Pe lângă haltere şi kaiac-canoe, polo şi volei au ieşit pe minus în 2017, raportat la anul trecut.
Boxul a rămas din nou fără finanţare
Alte patru federaţii care au solicitat finanţare nu au îndeplinit pentru moment condiţiile. Dintre acestea, cea mai importantă, raportat la ce a însemnat în istoria sportului românesc, Federaţia Română de Box a rămas şi în 2017 fără finanţare. Forul condus de Vasile Cîtea are în continuare obligaţii de plată din anii anteriori la Ministerul Tineretului şi Sportului.
FR Pescuit sportiv se confruntă, la această dată, cu o serie de probleme interne, astfel că MTS a propus ca cererea de finanţare a acestei federaţii să fie analizată şi soluţionată după încheierea acţiunii de control asupra activităţii federaţiei dispusă prin ordinul ministrului Tineretului şi Sportului nr. 164 din 28.02.2017. De asemenea, nu sunt eligibile şi nu pot beneficia de finanţare la această dată FR Automobilism sportiv şi FR Ciclism, care au depus cereri de finanţare incomplete.
Nu au depus cereri de finanţare pentru anul 2017 următoarele federaţii : FR Arte marţiale de contact, FR Biliard pool, FR Darts, FR Fotbal, FR Golf, FR Patinaj, FR Snooker, FR Sport columbofil, FR Table backgammon şi FR Vovinam viet-vo-dao.
Bugetul MTS, 0,052% din PIB
Conform interviului acordat de ministrul Marius Dunca în numărul trecut al revistei ”Sport în România”, bugetul MTS în 2017 este la o valoare de 0,052% din PIB, o creştere mică faţă de anul trecut. ”Estimez că vom avea mai multe încasări la veniturile proprii, astfel încât să ne putem îndeplini obiectivele”. În cifre, Bugetul Sportului în acest an este în valoare de 316.348.000 de lei, creşterea fiind de 0,26% faţă de 2016, iar veniturile proprii vor reprezenta 115.530.000 de lei, faţă de 103.000.000 lei anul trecut.