Am avut de curând ocazia să calc pe peluza noului stadion Steaua, stadionul de cinci stele care se construiește în cartierul bucureștean Ghencea. Pe scurt, această arena va fi una dintre cele mai frumoase din Europa, iar gazonul – un „hibrid” compus din iarbă naturală și iarbă artificială țesută la fiecare 2 cm – este unicat în România. Întregul complex va arăta foarte bine, mai e ceva de lucru, detalii și finalizările unor lucrări, iar inaugurarea este amânată pentru martie-aprilie anul viitor, ca totul să fie perfect până la acea dată.
Cum bine spune colonelul Mădălin Hîncu, noul stadion poate produce mulți bani beneficiarului, dacă va fi administrat gospodărește, cu minte și pricepere. Mai mult, președintele CSA Steaua vede în această zonă crearea unui pol sportiv de mare atracție pentru suporteri și pentru familiile cu copii, pe lângă marele stadion urmând să se construiască o sală polivalentă de peste 10.000 de locuri, alăturată bazinului acoperit deja existent. Așa să fie!
Mergând spre casă, trec pe lângă noul stadion din Grant, aflat și el într-un stadiu destul de avansat de construcție. Giuleștiul va avea după mulți ani stadionul pe care tradiția Rapidului îl merită, iar recepția lucrărilor este prevăzută pentru luna martie a anului viitor. Așa cum o cunosc pe doamna Vali Ionescu-Caciureac, președintele CS Rapid abia așteaptă ca stadionul să fie dat în folosință, pentru a produce la rândul lui fondurile de care gestiunea clubului are atâta nevoie. Mai departe, aproape de casă, văd Stadionul Arcul de Triumf, aflat într-o stare foarte aproape de finalizare.
Va fi, se spune, bijuteria infrastucturii sportive a Bucureștiului, o arena cochetă și perfect situată, într-una dintre cele mai frumoase zone ale Capitalei. Și aici gazonul a fost instalat și nu cred că va mai dura prea mult până ce pe el își vor disputa meciurile jucătorii de rugby sau fotbal.
De când scriu și trăiesc în sport, n-am apucat până acum un asemenea avânt edilitar și sportiv în România! Statul a investit circa 170 de milioane de euro în cele trei arene, mai ales din obligația asumată prin caietul de sarcini a Euro 2020. Cu alte cuvinte, vom fi gata pregătiți în 2021 să organizăm meciurile prevăzute să se dispute cu un an mai devreme și interzise de pandemie. Dar, sigur, e bine și așa! Să sperăm că marea Arenă Națională va avea ocazia de a găzdui meciurile naționalei României, dar lucrul acesta ține acum exclusiv de mult doritul succes al jucătorilor lui Mirel Rădoi. Și apoi Euro se va încheia, cu speranța că el va fi disputat la anul!
Iar noi vom rămâne cu trei stadioane noi, cumulând 53.507 locuri pe scaune (31.354 Steaua, 14.050 Rapid, 8.207 Arcul de Triumf), plus stadionul național, cu cele peste 60.000 de locuri ale sale. Mai mult, l-am auzit de curând pe ministrul Marcel Vela, de la „Interne”, că și noul stadion Dinamo „se va face”! Așa să fie.
Dar întrebarea care-mi frământă mintea este: cine va ocupa toate locurile de pe aceste stadioane? Avem mult prea puțini spectatori la meciuri, sau mă rog, aveam, până să nu ne interzică Covid-ul complet accesul. Într-o lume normală, la care visăm cu toții, spectatorii s-ar putea întoarce în săli și pe stadioane, și este foarte bine că aceste facilități vor exista. Un stadion nou produce de regulă o emulație, un interes sporit în rândul populației iubitoare de sport. Dacă sunt mai multe, cu atât mai bine.
Dar, aici aș accentua pe obligativitatea unui management performant, fără de care, vorba aceluiași Mădălin Hîncu, aceste arene pot deveni grele pietre de moară! Care să tragă la fund, cu alte cuvinte, un întreg club sportiv. Nu cunosc foarte bine care este rentabilitatea Arenei Naționale, dar cum ea este administrată de stat (Primăria Capitalei, mai exact), mă îndoiesc că nu merge pe pierderi. Chiar serioase! Ar fi tare păcat ca același lucru să se petreacă și în cazul noilor născuți din infrasturactura sportivă a țării. De urmărit.