Demitizarea calităților sportive ale alcoolului

Scoaterea de pe lista substanţelor interzise pentru anul 2018 a alcoolului a reaprins dezbaterea cu privire la rolul acestui „întăritor” în performanţele sportive

Ionuţ Barbu

Agenţia Naţională Antidoping a publicat la finele anului trecut „lista neagră” pentru anul 2018, semnalând cu roşu modificările faţă de anul anterior. Introducerea unor noi substanţe, considerate dopante, a trecut în plan secundar, pentru că scoaterea de pe lista interzisă a alcoolului a atras atenţia, generând noi dezbateri pe tema rolului acestui „întăritor” în performanţa sportivă. Cu aproape 20 de ani în urmă, un „cunoscător” al secretului lui Bachus, sintetiza cu o bere în mână, la o masă cu colegii de la Rapid – echipă antrenată pe atunci de Mircea Lucescu – „beneficiile” consumului de alcool pentru un sportiv de mare performanţă. „Apă beţi, apă jucaţi!”, le-a transmis atunci Dănuţ Lupu coechipierilor, iar forma sa sportivă îi permitea şi astfel de opinii (chiar dacă un an-doi mai târziu a fost nevoit să-şi agaţe ghetele în cui, la 34 de ani, iar acum a „sărit” binişor de 100 de kg). La fel cum generaţii întregi de mari sportivi, de la trupa de şoc a lui Dinamo, cu Cornel Dinu căpitan, la generaţia de aur a Stelei, cu Bumbescu, Iovan, Lăcătuş şi chiar mai recent la „Semeghin, spaima sticlelor de vin”, au considerat că excesele bahice nu-şi puneau amprenta negativ asupra performanţelor sportive, întrucât „după ce beam toată noaptea, când intram de teren mâncam pământul”, așa cum mărturisea Fane Iovan.

Bilele albe sunt de fapt murdare

Poate părea surprinzător dar opiniile sportivilor, în genul celor prezentate mai sus, au fost întărite şi de unii specialişti. S-a vorbit despre creşterea colesterolului bun, printr-un consum moderat de alcool, sau despre valoarea nutritivă a alcoolului, care conţine (în funcţie de tipul băuturii consumate) numeroase calorii, chiar dacă ulterior s-a demonstrat că spre deosebire de alimente, alcoolul oferă organismului „calorii goale”, care nu dau şi energie. De asemenea, în „The effects of alcohol on reaction to affective stimuli”, publicat de S. Coopersmith în 1964, se considera că un consum moderat de băuturi alcoolice intensifică sentimentul de încredere în sine al sportivului în timpul competiţiei şi diminuează senzaţia de durere. Wilmore J.H. şi Costill D. L. au publicat în 1994 raportul “Physiology of sport and exercise”, în care susţineau că alcoolul poate îmbunătăţi controlul nervos şi emoţional.

Argumentele pro, demontate cu dovezi ştiinţifice

Toate aceste argumente au fost însă amendate prin studii pertinente şi extrem de bine argumentate şi motivate, demonstrându-se fără echivoc că alcoolul, consumat chiar şi în cantităţi mici şi moderate, are efecte negative pentru un sportiv de performanţă, îi diminuează semnificativ viteza de reacţie, sau coordonarea deprinderilor motrice de bază. Alcoolul are într-adevăr un efect depresor asupra sistemului nervos central, însă asta înseamnă mai degrabă că îi încetineşte funcţiile – cum ar fi memoria, percepţia vizuală, capacitatea de funcţionare a întregului organism, decât că îi creşte sportivului încrederea în sine. Pentru că alcoolul deprimă sistemul nervos central, el reduce capacităţile mentale şi fizice şi scade performanţa sportivă. Chiar şi un consum moderat de alcool înainte de un concurs poate afecta performanţa, în special acurateţea mişcărilor, echilibrul, viteza de reacţie, coordonarea complexă şi de fineţe şi procesarea informaţiilor. De asemenea, consumul de alcool influenţează în mod negativ şi forţa, rezistenţa musculară şi capacitatea aerobă. Studii complexe au arătat că alergătorii care au băut alcool înainte de o probă de alergare, chiar în mici cantități, au înregistrat o frecvenţă cardiacă mai mare, nivel crescut al glicemiei şi chiar probleme în a termina cursa, comparativ cu cei care nu au băut alcool.

Probleme nu numai pentru sportivii de performanţă

Efectele alcoolului asupra unui individ diferă în funcţie de mulţi factori, de la dimensiunea corpului, sex, procentajul de grăsime din compoziţia corpului, cantitatea ingerată şi perioada de timp, şi aşa mai departe. Acesta inhibă sinteza vasopresinei (hormonul antidiuretic), crescând astfel vasodilataţia la nivelul rinichiilor, ceea ce duce la eliminarea accentuată a apei din organism, fapt extrem de dăunător refacerii homeostaziei hidrolitică a organismului după susţinerea unui efort fizic. Deci recomandabil, după efort, este prioritară refacerea echilibrului hidrolitic şi electrolitic, şi apoi dacă este inevitabil consumul de alcool, să fie precedat de luarea unei mese. Homeostazia sângelui s-a demonstrat a fi, de asemenea, perturbată de consumul de alcool post exerciţiu, ducând la o puternică alterare a conţinutului factorilor sangvini de coagulare din sânge, lansându-se chiar ideea că alcoolul ar putea mări riscul producerii trombozei. Hipoglicemia cauzată de consumarea alcoolului înaintea unui efort fizic prejudiciază performanţa sportivă, chiar dacă în funcţie de intensitatea efortului, glicogenul muscular sau acizii graşi sunt principala sursă metabolică în vederea obţinerii energiei.

În incompatibilitate

Oricum ai privi lucrurile, alcoolul este o otravă care îţi poate afecta organismul. Consumând des alcool, efectele negative se accentuează la nivelul întregului organism, ducând şi la pierderea forţei. Asta pentru că, ajuns în sânge, alcoolul provoacă deteriorări ale celulelor musculare prin inflamare şi ca atare nu se mai realizează o contracţie musculară optimă. Astfel, consumând alcool şi efectuând exerciţiile zilnice de forţă sau de rezistenţă, muşchiul va face crampe dureroase la contracţii şi apoi va avea nevoie de mai mult timp să se recupereze.
Alcoolul se ştie că este un vasodilatator şi se va înregistra o pierdere rapidă de căldură, iar muşchiul, răcindu-se, va fi mai lent şi mai slab la contracţii. Alcoolul duce şi la un dezechilibru digestiv, pentru că va cere o eliberare mai mare de insulină, care va creşte metabolismul şi va produce mai mult glicogen (forma de acumulare a zahărului în ficat) şi, ca urmare, se va adăuga la stratul de grăsime, nefiind consumat. Ficatul este ca o rafinărie a corpului şi la capitolul alcool va căuta să detoxifieze organismul, adică va lucra cu mult peste normalul lui, şi de aici probleme cu ficatul. Se recomandă a modera consumul de băuturi alcoolice şi a nu fi consumate înainte de a efectua exerciţiile fizice, dar nici imediat după acestea. Nu sunt deloc compatibile băuturile alcoolice cu mişcarea fizică, oricare ar fi abordarea.

8-10 grame de alcool pe oră poate procesa ficatul unui om sănătos