Ionuţ Barbu
Un experiment inedit efectuat în Arizona, cu peste 20 de ani în urmă, a avut rezultate şocante în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a omului de azi, în condiţii de trai ideale. Astfel, mai multe cupluri care şi-au petrecut trei ani într-o izolare completă, ispirând aer curat, hrănindu-se doar cu hrană sănătoasă şi naturală şi consumând doar apă fără impurităţi au fost examinaţi la finalul experimentului de o echipă de medici reputaţi din cadrul Universităţii din Los Angeles. Toate datele privind funcţiile vitale ale organismului „pacienţilor”, analizele de sânge etc., au fost introduse în calculator, pe baza lor computerul prognozând pentru aceştia, dacă ar fi continuat să trăiască în acelaşi mediu, o durată de viaţă de până la 165 de ani.
Chiar şi în imposibilitatea de a trăi în condiţii ideale, feriţi de impurităţi, de poluare, de stres, de alimente nocive, de bombe calorice, de sedentarism, speranţa de viaţă la nivel mondial este, conform specialiştilor, în continuă creştere, cu aproximativ 2 ani în plus cu fiecare deceniu care trece. Studiile realizate până acum indică faptul că longevitatea este condiţionată de doi factori esenţiali: genele şi stilul de viaţă. Durata de viaţă a unui individ este determinată în proporţie de 25% de gene, restul de 75% depinzând exclusiv de comportamentul acestuia şi de mediul în care trăieşte. Stilul de viaţă include obligatoriu şi activitatea fizică, întreaga fiziologie umană fiind construită pe o viaţă activă, mişcarea şi sportul fiind cele mai eficiente „medicamente” pentru prelungirea vieţii.
Educaţia, o armură puternică
Lipsa de timp devine o problemă generală care ne împiedică de la derularea unor activităţi sportive. La fel şi imposibilitatea, de multe ori, a unui regim de alimentaţie sănătos, sau a unui trai cu doze cât mai mici şi mai rare de stres, în condiţiile în care grija zilei de mâine devine tot mai apăsătoare pentru o pătură largă de oameni. Pentru multe dintre problemele care afectează calitatea şi durata vieţii există un remediu la îndemâna oricui: studiul, perfecţionarea şi învăţarea permanentă, creierul fiind singura parte anatomică pe care vârsta nu-şi pune amprenta dramatic. Studiile au arătat că speranţa de viaţă a unui bărbat cu studii superioare este cu până la 15 ani mai mare faţă de un bărbat de aceeaşi vârstă, cu maximum 10 clase. De asemenea, persoanele fără o educaţie solidă sunt de două ori mai predispuse la obezitate, iar în rândul fumătorilor sunt cu aproape 20% mai puţini absolvenţi de facultate decât în cazul celor care nu au urmat o formă de învăţământ superior. Raportul „World Health Statistics 2016” a evidenţiat că investiţia în educaţie contribuie pe termen lung la cheltuieli mai mici în domeniul sănătăţii, cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât rata de mortalitate este mai mică şi speranţa de viaţă mai mare. Printre motivele pentru care persoanele cu studii superioare se bucură de o sănătate mai bună sunt: o mai bună îngrijire medicală, dată de posibilitatea efectuării unor cheltuieli mai mari în această privinţă, un mediu de viaţă mai bun, un job mai puţin stresant şi mai bine remunerat, acces ridicat la informaţie şi nu în ultimul rând conştientizarea necesităţii mişcării şi a sportului şi a îngrijirii organismului pentru sănătate şi viaţă lungă. De asemenea, educația contribuie la prevenția anumitor boli și crește gradul de responsabilizare a populației față de igienă și stilul de viață adoptat.
Caracterul frumos e mai sănătos
Dincolo de sfaturile care includ alimentaţie sănătoasă, viaţă activă şi sportivă, stres în doze cât mai mici, mai puţină poluare în jur şi care de multe ori sunt atât de greu de pus în practică, mai ales când trăieşti la oraş şi ai un serviciu care îţi lasă foarte puţin timp liber, specialiştii au o serie de recomandări la îndemâna oricui. Iată câteva dintre acestea, care pot să vă prelungească viaţa:
– Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi. Specialiştii au demonstrat că persoanele cu studii superioare sunt mai puţin afectate de bolile de inimă şi nu numai, inteligenţa ajutându-le să ia decizii mai bune pentru organismul lor.
– Învingeţi-vă frica, nu o evitaţi. Dacă aveţi maşini diesel probabil ştiţi că mecanicii recomandă ca, din când în când, să turaţi intens motorul pentru a-l curăţa. La fel şi inima are nevoie uneori de un ritm alert, pentru a-i relansa activitatea. O sperietură sau un film de groază ar putea avea efecte benefice pentru inima voastră. Cel puţin aşa susţin specialiştii israelieni.
– Priviţi partea plină a paharelor. Se ştie că optimiştii trăiesc mai mult decât pesimiştii, iar doctorii spun că această zicală este un adevăr ştiinţific ce se explică prin faptul că optimismul şi fericirea contribuie la creşterea numărului de celule imunitare, principalele arme ale organismului împotriva bolilor. De asemenea, cercetătorii englezii susţin că între IQ şi longevitate există un raport direct proporţional şi sfătuieşte oamenii să-şi păstreze mintea tânără şi după pensionare.
– Lacrimile dulci-amare. Faptul că femeile au o speranţă de viaţă mai ridicată decât în cazul bărbaţilor este explicat şi prin capacitatea lor de a plânge mai des, eliminând astfel, prin lacrimi, toxinele dăunătoare sănătăţii.
– Bucuraţi-vă de viaţă. Cu cât mai mare cercul de prieteni şi cu cât mai multe activităţi sociale, cu atât sunt mai mari speranţele de viaţă lungă, pentru că socializarea, capacitatea de a-ţi împărtăşi problemele, de a petrece mai mult timp într-un ambient plăcut îşi pun amprenta pozitiv asupra stării de spirit.
– Ţineţi un jurnal. Universitatea din Baltimore a publicat un material prin care susţine că pacienţii astmatici au manifestat o ameliorare considerabilă a simptomelor după ce şi-au scris sentimentele zilnic într-un jurnal.
– Recitaţi poezii, visaţi, mergeţi la teatru şi la cinema. Aceste distracţii stimulează funcţionarea sistemului imunitar, scad nivelul de stres şi riscurile unor maladii cardiace.
Sănătate în bucate
Despre alimentaţia sănătoasă s-au scris deja bibloteci întregi, însă în epoca vitezei este nevoie de un rezumat pe scurt, cu câteva reguli alimentare şi alimente de care organismul are nevoie pentru a se menţine tânăr cât mai mult posibil:
– Să ciocnim un păhărel. A merge cu prietenii „la un pahar” ar fi indicat şi recomandat de specialişti dacă s-ar referi la vin şi la maximum trei pahare. Doctorul Leonard Guarant a susţinut că speranţa de viaţă creşte cu până la 30 la sută dacă vom consuma zilnic până la trei pahare de vin.
– Liber la ciocolată. „British Medical Journal” a publicat recent un studiu, demonstrând că un consum moderat de ciocolată (1-3 tablete pe lună), scade riscul mortalităţii cu 36% faţă de cei care nu consumă deloc ciocolată.
– Nici o masă fără usturoi. Chinezii consideră usturoiul un aliment minune, care reduce tensiunea arterială şi are numeroase proprietăţi benefice pentru organism.
– Micul dejun e jupân. Prima masă a zilei e considerată şi cea mai importantă pentru organism. În plus, s-a dovedit că persoanele care sar peste micul-dejun sunt mai predispuse la obezitate cu până la 44 la sută.
– Carne, cu cât mai rar cu atât mai bine. Studiile epidemiologice atrag atenţia oamenilor de ştiinţă asupra anumitor patologii cronice asociate consumului de carne. La modul ideal, un adult n-ar trebui să consume mai mult de 120 g de carne de vită pe săptămână.
– Salate şi oţet de mere. Foile de salată verde conţin luteina, o substanţă din familia carotenoidelor, nişte antioxidanţi puternici. Luteina pare să joace un rol benefic pentru sănătatea inimii şi pentru sistemul imunitar. Dacă mai dregeţi salata şi cu oţet de mere, recunoscut pentru virtuţile sale drenante, chiar că aţi servit un cocktail de sănătate de care nici n-aţi ştiut.
– Fructe şi legume. O banană pe zi aduce 400 mg de potesiu şi scade cu aproape 40% riscul unui atac cardiac. Merele ajută inima, nucile scad nivelul colesterolului… Practic legumele şi fructele trebuie să aibă un rol cheie în alimentaţia zilnică.