Inca de la sfarsitul secolului trecut, mai precis in vara anului 1895, numeroase ziare consemnau aspecte semnificative de la una dintre serbarile populare din Cismigiu – intreceri cu luntrele pe lac, cursele de velocipede, jocuri atletice – organizate de insasi Societatea Presei din Capitala.
Ziaristii care activau in diverse redactii si-au unit fortele pentru a sprijini intens miscarea sportiva implicandu-se direct in organizarea unor mari manifestatii, initiative pastrate si in prezent.

In 1920, cu ocazia Jocurilor Olimpice, belgianul Victor Boin a lansat idea realizarii unei Asociatii Internationale a Presei Sportive, idee ce avea sa se materializeze la Paris, in 1924, cand a avut loc actul de constituire. De altfel, in articolul 1 al Statutului este scris: „Numele Asociatiei constituita la Paris la 1 iulie 1924, in virtutea prezentarii statutelor, este Asociatia Internationala a Presei Sportive”, iar „Primul Congres international al presei sportive a avut loc la 3 iulie 1924”. De mentionat ca ideea asocierii jurnalelor sportive s-a nascut in paralel cu reinvierea Jocurilor Olimpice. in 1894, la Sorbona, se celebra istorica reuniune avandu-l ca erou pe Pierre de Coubertin, in timp ce in capitala franceza se fonda Sindicatul Presei Sportive si Turistice.


Factorul intern prielinic hotarator, existenta acestui for international, precum si desfasurarea la Bucuresti, in 1927, a Congresului Presei Latine, au condus in cele din urma la mobilizarea acelor forţe ce aveau sa puna bazele unei asociaţii similare şi in Romania. 
Adunarea Generala de constituire a Asociatiei Presei Sportive din Romania a avut loc la 3 decembrie 1927, in prezenta ziaristilor profesionisti din intreaga tara. Cu acest prilej s-a votat statutul asociatiei, din care retinem ca avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale si materiale ale ziaristilor sportivi, strangerea relatiilor colegiale si de solidaritate profesionala intre membrii ei, cresterea prestigiului corporatiei”, precum si raspandirea prin toate mijloacele a educatiei fizice si sportului in Romania, stabilirea de relatii cu asociatiile similare din strainatate, afilierea la AIPS.
In Adunarea de constituire s-a ales si cel dintai Comitet al APS, din care faceau parte cunoscutii ziaristi sportivi ai vremii Grigore Caracostea (presedinte), Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepresedinti), E. Dumitrescu (secretar). E de sesizat prezenta in Comitet a aromanilor Gr. Caracostea si N. Papagheorghe, acesta din urma fiind cel care in perioada interbelica a condus asociatia in calitate de presedinte.
In ciuda faptului ca in Romania nu exista inca o asociatie a presei sportive oficial constituita, ziaristii romani se bucurau de un larg prestigiu, astfel ca la primul Congres al AIPS, alaturi de reprezentantii membrelor fondatoare – Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia, Suedia si Ungaria – s-au aflat si alte 21 de tari in calitate de „observatoare”, printre acestea fiind si Romania, pentru ca in primul comitet AIPS, care l-a avut presedinte pe Frantz Reichel (Franta), sa fie ales ca membru, pentru perioada 3 iulie 1924 – 5 august 1928, si A. Keppich, reprezentatul Romaniei.

In „Presa Sportiva Internationala”, buletinul editat cu prilejul celui de-al doilea Congres (Amsterdam, 5 august 1929), unde pe prima pagina figura componenta Comitetului Director pentru perioada 1928-1932, erau nominalizate apoi si cele 27 de tari afiliate, intre care si Romania.
in 1936, la Berlin, a avut loc cea de-a VI-a editie a Jocurilor Olimpice. Cu acest prilej s-au desfasurat, la 31 iulie, si lucrarile Congresului AIPS. Prezent ca trimis al Gazetei Sporturilor, ziaristul Camil Mortun - primul trimis special al unei publicatii romanesti la o Olimpiada – a participat si la reuniunea presei internationale, prilej cu care a fost ales in Comitetul Director si N. Papagheorghe, in acea vreme presedinte al Asociatiei Presei Sportive Romane. El si-a indeplinit mandatul in perioada 31 iulie 1936 – 31 august 1939.

Al doilea Razboi mondial a intrerupt activitatea Asociatiei Internationale a Presei Sportive.
In ceea ce priveste Asociatiei Presei Sportive din Romania, reluarea activitatii sale este consemnata prin 1942-1943, cind se incearca infiintarea unui Colegiu de Presa, care insa nu isi dovedeste viabilitatea. in deceniile care urmeaza este dificil de a vorbi de o veritabila activitate, mai ales ca si numarul ziaristilor sportivi a scazut dramatic. Doar ziarul Sportul popular continua promovarea ideilor sportului si educatiei fizice, el ramanand si unicul nucleu de formare a unor ziaristi sportivi, deveniti apoi profesionisti ai scrisului: Tudor Vornicu, Dan Garlesteanu, Victor Banciulescu, Aurel Neagu, Jack Berariu, Constantin Comarninschi, Hristache Naum, Mircea Costea, Ioan Chirila, Emanuel Valeriu, Sebastian Bonifaciu, Radu Voia si inca multi, multi altii, unii dintre ei in activitate si acum. 
Perioada de inactivitate, dar si conditiile politice, a determinat AIPS sa decida excluderea APSR dintre membrele sale, lucru care s-a rasfrant desigur, asupra intregii bresle. Abia la Congresul de la Lyon (6-11 mai 1963) se accepta revenirea Romaniei intre membrele AIPS, alaturi de Islanda, Chile si Mexic. De altfel, aceasta data figureaza si in Analele AIPS ca an al afilierii Romaniei la Asociatia Internationala, desi, normal, ar fi fost sa ramana anul 1929.
Ziaristii sportivi romani au continuat sa se afirme, unul dintre cele mai cunoscute nume fiind Aurel C. Neagu, care in 1968 era presedinte al Clubului Presei Sportive si Turistice din Romania si redactor sef la ziarul Sportul. in perioada 1-5 mai 1968, s-a desfasurat cel de-al 32-lea Congres al AIPS, manifestare care (citam) „surprinde printr-o excelenta factura, iar Aurel Neagu confirma ca este o personalitate puternica a presei in aceasta regiune europeana”. (Asociatia Internationala a Presei Sportive, Congres 32, Bucuresti 1968, p. 16)
Presedinte activ al APS si apoi presedinte onorofic, pina la decesul sau, in 1995, Aurel C. Neagu va deveni, in 1973, membru al Comitetului Director, iar in mai 1989 va fi ales membru de onoare al AIPS. 
Daca pana in 1989 intreaga activitate a presei sportive era grupata in jurul singurului cotidian de specialitate – Sportul – (dar excelenti gazetari existau si la Radio, Televiziunea Romana, Agerpres (azi Rompres), sau la marile ziare, „Scanteia” „Scanteia tineretului”, „Romania libera”), dupa 1989 consemnam o veritabila explozie in ceea ce priveste dezvoltarea presei sportive. „Gazeta Sporturilor” – care revine la denumirea dinainte de razboi -, „Sportul romanesc” (1991), „Sport XXI” (1995) sau „ProSport” (1997), carora li se alatura multe publicatii din provincie, devin exponentele unei prese sportive de calitate. Dar, sectiuni speciale sau pagini de sport vor contine si celelalte publicatii („Ziua”, „Romania libera”, „Evenimentul zilei”, „National”, „Adevarul”, „Jurnalul National”, „Cronica Romana”, „Azi”, „Cotidianul”, „Libertatea”, „Telegraf” Constanta, „Adevarul” Arad, „Transilvania Expres” Brasov, „Gazeta de Sud Craiova, „Monitorul” Iasi etc.), dovedindu-se ca sportul este un domeniu de mare atractivitate publicistica. in acelasi timp, spatii deosebite vor acorda si studiourile de televiziune si radio (TVR, ProTv, Antena 1, Tele 7 abc, Studioul Iasi, Uni Plus Radio, Radio Total, ProFm – Bucuresti, Radio Timisoara, Radio Tg. Mures, Radio Sonic Cluj etc.), de pe intreg cuprinsul tarii.

Dupa 1989 a urmat o reorganizare radicala a activitatii Asociatiei Presei Sportive – (1990-1995 presedinte Constantin Macovei, secretar general Geo Raetchi, din 1995 presedinte Emanuel Fantaneanu, secretar general Paul Zaharia), in momentul de fata impunandu-se ca o organizatie puternica, recunoscuta ca atare de intreaga miscare sportiva. Este de notat ca in 1997, asociatia avea 860 de membri in aproximativ 100 de redactii din intreaga tara, dintre care 101 sunt si membri ai Asociatiei Internationale a Presei Sportive. APS desfasoara o bogata activitate de consolidare a profesiunii de ziarist sportiv, tineri jurnalisti participand la diverse seminarii internationale, la mari competitii, ca reprezentanti ai APS. Asociatia organizeaza anual o Gala a Premiilor, prilej cu care sunt desemnati cei mai buni sportivi ai Romaniei, acordandu-se, totodata, si distinctii pentru publicistica, doua dintre premii purtand numele unor gazetari ilustrii (Aurel Neagu – pentru publicistica, Victor Banciulescu – pentru carte sportiva). in buna traditie, APS este si sponsorul unor Cupe ale Presei, organizate de diverse publicatii sau de Liga de fotbal al ziaristilor. Un aport important il au gazetarii, membri ai APS, si la activitatea internationala, in Buletinul AIPS si in diverse reviste editate de Asociatia Internationala sau Uniunea Europeana, fiind publicate diverse articole despre presa sportiva romaneasca. Unii dintre ziarsitii sportivi romani fac parte din diverse Comisii de presa al forurilor nationale si internationale, ca o recunoastere a calitatii lor profesionale: Emanuel Fantaneanu,  presedintele Comisiei AIPS tenis de masa, Doina Stanescu, membra a Comisiei AIPS patinaj artistic s.a. 
De asemenea, ramanand in sfera relatiilor internationale, este de notat ca APS este membra fondatoare a Uniunii Balcanice a Presei Sportive, infiintata in 1996, avand ca secretar general pe Paul Zaharia, iar ca vicepresedinte (1997) si presedinte (1998) pe Emanuel Fantaneanu.
in momentul de fata, Asociatia Presei Sportive din Romania se bucura de un meritat prestigiu, pe masura membrilor sai, ziaristi cu o binemeritata reputatie.  

Textul de mai sus a fost extras din volumul PRESA SPORTIVA DIN ROMANIA (1864-1997), aparut sub semnatura lui Nicolae Postolache – Editura Profexim, 1997.


Atasat, articolul din "Universul" care anunta infiintarea Asociatiei Presei Sportive.

Vizualizati fisierul atasat